În momentul de faţă, având asigurată baza furajeră pentru întreaga perioadă de stabulaţie încă din vară sau din toamnă, prin uscare sau murare, aceasta fiind depozitată deja, principala grijă a crescătorului de animale rămâne administrarea furajului la iesle în cadrul fermei.
În acelaşi timp însă, perioada de până la venirea primăverii este marcată de mai multe activităţii specifice creşterii animalelor cum sunt cele legate de întreţinerea suprafeţelor de pajişti permanente.
Aceste preocupări datează de foarte multă vreme, în trecut rolul şi importanţa pajiştilor (păşuni sau fâneţe) fiind unanim recunoscut, astfel, D. Comşa în 1925 arată că “fâneţele merită pe deplin rolul şi importanţa care li se atribuie”. Citându-l pe Schwerz el spune “Fâneţele sunt reazemul economiei vitelor, sprijinul agriculturii şi comoara fiecărei proprietăţi rurale”.
La noi, istoricul şi prezentul practicilor de păşunat reflectat prin modul de gestiune a majorităţii suprafeţelor de pajişti naturale, este preponderent prin păşunat, iar în ceea ce privesc sistemele de păşunat: păşunatul liber este din păcate mai folosit decât păşunatul raţional.
Tabelul 1
Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă
(sursă: Anuarul Statistic al României, 2003)
Tabelul 2
Dinamica numărului de animale şi numărul de animale ce revine la 100 hectare (mii capete)
(sursă: Anuarul Statistic al României, 2003)
Din datele cuprinse în cele două tabele, se poate observa că suprafaţa de pajişti (păşuni şi fâneţe) a rămas constantă sau a crescut uşor prin abandonul unor terenuri arabile, iar numărul de animale, cât şi încărcătura cu animale ce revine la 100 hectare a scăzut la jumătate într-un interval de timp doar 10 ani.
Aceasta este una din explicaţiile exploziei suprafeţelor ocupate cu plate invazive (Pteridium aquilinium, Rubus caesius, Prunus spinosa, Crataegus monogina), şi în acelaşi timp o explicaţie a necesităţii aplicării unor măsuri elementare de îmbunătăţire a acestor suprafeţe. Unele din aceste lucrări trebuiesc efectuate până la venirea primăverii.
Articol publicat în recvista Ferma nr. 1(33)/2005
