În cadrul acestor sesiuni vor fi alocate toate fondurile disponibile aferente perioadei de programare 2007-2013 pentru aceste două măsuri, respectiv 220,577 mil. euro pentru Măsura 121 şi 185,554 mil. euro pentru Măsura 313.

Noutăţi pentru Măsura 121

Pentru măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”, sesiunea de depunere a cererilor de finanţare nerambursabilă din fonduri europene va fi deschisă în perioada 17 aprilie-31 mai a.c. şi vor fi stabilite alocări financiare distincte pentru investiţiile în vederea implementării standardelor privind nitraţii şi laptele crud. Investiţiile cu fonduri europene prin Măsura 121 pentru standardul privind nitraţii vor putea realizate până la data de 14.10.2013, iar cele pentru standardul privind laptele, până la 31.12.2014.

De asemenea, din totalul alocării financiare a Măsurii 121, o sumă distinctă este prevăzută pentru fermierii beneficiari ai Măsurii 141 „Sprijinirea exploataţiilor de semi-subzistenţă” care doresc să realizeze investiţii în exploataţii prin Măsura 121.

Măsura 313: Maxim 100.000 euro pentru agroturism

În ceea ce priveşte măsura 313 “Încurajarea activităţilor turistice”, pentru care sesiunea de depunere a proiectelor se va desfăşura în perioada 17 aprilie-16 mai 2012, Comisia Europeană a agreat creşterea sprijinului public nerambursabil până la 85% din totalul cheltuielilor eligibile şi creşterea plafonului maxim la 100.000 euro/proiect, pentru proiectele privind investiţiile în agroturism, precum şi creşterea sprijinului public nerambursabil până la 85% din totalul cheltuielilor eligibile şi un plafon de 200.000 euro/proiect în cazul proiectelor de investiţii în activităţi recreaţionale.

Bani realocaţi în cadrul PNDR

Noutăţile aduse în aceste două sesiuni fac parte din cea de-a opta modificare a PNDR, care, potrivit ministrului Agriculturii, Stelian Fuia, va fi finalizată până la sfârşitul lunii martie 2012. „Până la sfârşitul lunii martie sperăm sa încheiem a opta modificare a PNDR din ultimii 5 ani.

Acest lucru înseamnă că nu am avut la momentul iniţial al negocierii Programului priorităţi foarte clare. Intenţionăm însă ca pe final de PNDR să avem astfel de priorităţi pe care să le ducem şi în viitorul program 2014-2020”, a declarat Stelian Fuia, citat de Agerpres.

Potrivit lui Fuia, va mai fi nevoie de încă o modificare a PNDR, în perioada următoare. „Anul acesta, odată cu închiderea celei de-a opta modificări, realocăm în jur 750 de milioane de euro de la măsuri care nu au funcţionat la cele unde sunt cerinţe mari de proiecte şi vom scoate pe noile sesiuni de proiecte încă 1,5 miliarde de euro. Probabil va mai fi nevoie de încă o modificare a PNDR, în perioada următoare, respectiv cea de-a noua”, a mai spus ministrul Agriculturii.

România a negociat la Bruxelles reluarea plăţilor pentru POP

O delegaţie a Ministerului Agriculturii, condusă de Marisanda Pîrîianu, director general interimar al Direcţiei Generale Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit (POP) din cadrul MADR s-a aflat în 15 martie 2012 la Bruxelles, la Direcţia Generală Afaceri Maritime şi Pescuit (DGMARE) din cadrul Comisiei Europene, pentru prezentarea stadiului de implementare în România a POP şi negocierea ridicării întreruperii plăţilor pentru pescuit către ţara noastră.

Principalul obiectiv al reprezentanţilor României a fost realizarea unui calendar pentru implementarea unor acţiuni necesare ridicării întreruperii plăţilor pentru POP. Alte subiecte dezbătute la Bruxelles au mai fost noul fond european pentru perioada 2014-2020 (Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime – EMFF) şi reforma Politicii Comune în Domeniul Pescuitului.

Reguli noi pentru băncile care rulează subvenţii UE

Băncile nu vor mai avea acces la rularea subvenţiilor europene din agricultură, dacă nu se vor implica şi în finanţarea proiectelor europene, a declarat ministrul Agriculturii, Stelian Fuia, la Forumul Naţional de Agricultură, la începutul lunii martie a.c..

„Ministerul Agriculturii rulează pe pilonul I şi pe plăţi naţionale aproape 1,5 miliarde de euro subvenţii anuale, iar la ora actuală este un apetit al băncilor de a rula subvenţii. Probabil că acest segment de subvenţii este cel mai sigur segment de bussines bancabil din România pentru că sunt bani europeni, care vin sigur, iar creditul are un risc zero.

Mesajul pe care îl transmit băncilor este că nu orice bancă va mai avea acces la rularea subvenţiilor europene dacă nu se va implica şi în finanţarea proiectelor europene”, a precizat Stelian Fuia, citat de Agerpres.

Scrisoarea de confort, afacere pentru bănci

Potrivit ministrului Agriculturii, una dintre cele mai mari probleme din agricultură rămâne finanţarea sectorului privat. „Nu are rost să ne minţim. Am crezut că ajutăm proiectele europene dacă cerem o scrisoare de confort prin care proiectul merge la bancă să fie evaluat din punct de vedere bancabil. Din păcate, la ora actuală, o scrisoare de confort se obţine foarte uşor, dar cu nişte costuri pentru fermieri.

Ulterior, după ce proiectul este evaluat, este eligibil şi acceptat pe fonduri europene, banca vine şi spune că nu e bancabil. De aceea cred că trebuie să schimbăm acest mecanism pentru că sunt bănci care vând scrisoarea de confort, e o afacere.

Vom lucra doar cu băncile serioase, care se implică într-adevăr în finanţarea proiectelor europene şi nu vom mai accepta de acum încolo scrisori de confort de la orice bancă”, a adăugat ministrul Agriculturii.

Ministrul Stelian Fuia a mai precizat că se va întâlni luna aceasta cu reprezentanţi ai tuturor băncilor, pentru a găsi soluţii pe aceste probleme.

Sesiune deschisă în aprilie pentru creşterea valorii pădurilor

În perioada 2-30 aprilie 2012, este deschisă o sesiune de depunere a cererilor de finanţare şi pe Măsura 122 „Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii”, banii alocaţi sesiunii fiind de 25 mil. euro. În cadrul acestei măsuri, pot fi solicitate fonduri europene nerambursabile pentru îmbunătăţirea structurii sau refacerea pădurilor slab productive degradate, achiziţionarea de echipamente şi maşini de tăiere necesare pentru realizarea măsurilor tehnice şi a operaţiilor necesare până la vârsta exploatabilităţii (ex. rărituri, elagaj artificial, combaterea bolilor şi dăunătorilor) şi suportul tehnic pentru executarea acestor lucrări (mâna de lucru/servicii), achiziţionarea de echipamente şi maşini necesare lucrărilor silvice de exploatare cu impact redus asupra mediului, precum şi pentru producerea de puieţi forestieri de calitate pentru nevoile proprii prin înfiinţarea de pepiniere.