Analiştii susţin că anul acesta în sud-estul României, producţiile de cereale vor fi mai mici din cauza secetei începute la sfârşitul toamnei şi prelungite până în primăvară. În câteva judeţe profund afectate, recoltele de grâu şi de orz au scăzut la jumătate.
Culturile de primăvară parcurg o dezvoltare vegetativă aproape de normal. Însă este nevoie de precipitaţii în continuare pentru porumb şi floarea-soarelui. Mai mult decât atât, în unele zone, cultivatorii trebuie să facă faţă invaziei de Ostrinia nubilalis.
„Am finalizat cea mai slabă campanie de recoltare, agronomii în vârstă spun că nu a mai fost aşa ceva în ultimii 70 de ani. Sunt producţii care nu au justificat treieratul! Am avut sole unde nu am băgat combina pentru că nu aveam ce să culeg!”
RAUL MARIAN MĂRUNŢOIU, fermier constănţean
CAMPANIE CATASTROFALĂ
În nordul judeţului Constanţa, fermierii au încheiat mai târziu recoltarea… rapiţei, cultură care într-un an normal era adunată după orz sau orzoaică. Cultura a fost verde, cu buruiană în ea şi în lipsa apei nu s-a dezvoltat corespunzător. Tânărul Raul Marian Mărunţoiu, fermier din Săcele, judeţul Constanţa, semănase din toamnă circa 1.100 ha cu orzoaică, grâu şi rapiţă. Recoltele au fost mici: 650 kg/ha la grâu şi 1.500 kg/ha la rapiţă. La orzoaică media a fost de 250 kg/ha; a adunat o sută de tone pe care le-a vândut la preţul de 0,70 lei/kg.
În campanie, fermierul a folosit doar două combine: „Am oprit tocătoarele şi am lăsat paiele pe brazdă, că am făcut o înţelegere cu cineva să le colecteze. Trebuie să adun bănuţi din orice, să scot salariile, motorina; e cumplit! Nu putem acoperi nici jumătate din datorii! Trebuie să căutăm surse de finanţare la IFN-uri sau la bănci. Dacă ne va mai da şi statul ceva e binevenit, ar fi o gură de oxigen! Anul ăsta este catastrofal!”.
PRĂŞITOARELE AU ÎMBĂTRÂNIT PREMATUR
„În iulie, am avut prima ploaie consistentă (între 30 şi 45 litri/mp), după foarte mult timp de secetă. Este tardivă, pentru că prăşitoarele (251 ha) au îmbătrânit prematur. Am floare cu talia până la genunchi, calatidiile sunt deja formate şi primele două etaje ale frunzelor bazale sunt uscate. La jumătatea lui august voi fi cu combina în lan. Mă aştept la o medie de 1,5 tone/ha, o să dau toată recolta direct din câmp, preţul anunţat este undeva la 1,3 lei/kg”, a susţinut fermierul.
Imediat după recoltare, Mărunţoiu a intrat cu plugu-n brazdă. Va semăna pentru covorul verde un amestec de rapiţă (10 kg) cu muştar (5 kg) pe 260 ha. După ce va întoarce cultura, va însămânţa culturile prăşitoare de primăvară. Are ambiţia de a înfiinţa 500 ha de rapiţă, dar numai în condiţii bune de semănat.
CEL MAI SECETOS AN
În sudul judeţului, aceeaşi situaţie. Un cunoscut fermier ne-a prezentat dimensiunea dezastrului în exploataţia sa: grâul calamitat pe 460 ha, orzul şi mazărea la fel! Şi pentru că avea ceva grâu de sămânţă, a recoltat sole cu producţii medii de 350 kg/ha. Floarea-soarelui urmează să fie declarată calamitată, iar dacă nu plouă, se va duce şi porumbul! „Dezastru! Aceasta este situaţia acestui an care se va înscrie drept cel mai secetos an din istoria observaţiilor meteorologice din România, în special în Dobrogea”, a declarat fermierul constănţean.
Unii fermieri au fost nevoiţi să vândă recolta de cereale la preţuri mici pentru a putea plăti salariile şi motorina şi pentru a putea acoperi o parte din datorii. Cine îşi permite, aşteaptă, cu cerealele în depozit, vremuri şi preţuri mai bune.
„NE LUPTĂM CU SECUNDELE!”
În partea de vest a ţării, situaţia e mai bună: recoltarea culturilor de toamnă se apropie de sfârşit. Campania de vară se desfăşoară bine, problemele sunt cu utilajele care se mai defectează. „Noi ne luptăm nu cu minutele, ci cu secundele, să putem strânge rodul muncii de un an de zile în cel mai scurt timp şi să-l depozităm în bune condiţii. În zona noastră e secetă acum. Ne facem probleme pentru culturile de primăvară, care nu mai au rezervă de apă”, ne-a declarat Cornel Stroescu, fermier din Mehedinţi.
PRODUCŢIE MULŢUMITOARE
Către sfârşitul lunii iulie, flota de combine a recoltat grâul pe ultimele suprafeţe. La data documentării articolului, fermierul mehedinţean nu a dorit să declare producţia medie la hectar. Aştepta să o vadă la loc sigur. „La rapiţă ne-am încheiat mulţumitor: pe 500 ha cultivate ne-am apropiat de 4.000 kg/ha. Producţia o am sub contract futures la 1.600 lei/tona. Acum preţul e un picuşor mai mare, cantitatea obţinută şi preţul de vânzare sunt bunicele. La grâu nu avem contract, îl vom ţine în depozit. De obicei, îl valorificam câteva luni mai târziu, când considerăm că este o conjunctură de preţ favorabilă”, a explicat fermierul.
Cornel Stroescu a avut ofertă pentru grâu cu 0,75 lei/kg, la parametri optimi de calitate. Nu a cedat preţului!
Cu investiţii pe măsură, fermierul din Mehedinţi şi-a creat un sistem local de irigat, alimentat dintr-un lac din apropiere, şi, folosind o rampă şi un tambur, asigură apa pentru câteva zeci de hectare cultivate cu legume.
PORUMBUL GORJEAN PROMITE 12 TONE/HA
În Gorj, media la grâu a fost de aproape 5.000 kg/ha, o producţie bună, apreciază inginerul Gheorghe Petcu din Arcani. A recoltat în mai puţin de o săptămână cele câteva sute de hectare şi a depozitat întreaga cantitate. „Deocamdată o ţinem pe stoc. Înainte de recoltare, am avut ofertă de 1,1 lei/kg. Nu vindem până ce nu se vor calma preţurile! Nu s-a aşezat preţul la grâu şi asta ne încurcă foarte tare! De când e lumea, grâul a fixat preţurile în agricultură”, a precizat fermierul.
„Culturile de primăvară au o vegetaţie foarte bună. La noi nu a fost secetă mai deloc, suntem un judeţ de munte. După cum se prezintă porumbul putem obţine lejer 12 tone/ha! Şi-l avem în cultură întins pe mai bine de 200 ha”, a explicat fermierul, puţin mai norocos decât colegii săi din zonele grav afectate de secetă.
Un an al porumbului?
În judeţul Timiş, clturile de primăvară se prezintă grozav de bine; porumbul arată spectaculos şi va avea o producţie record, dacă va scăpa de arşiţă la înflorire şi va lega. Din păcate, preţurile la porumb se preconizează a fi foarte mici, deja se discută de 520 lei/tona, luat din fermă. În Timiş, în general, câmpul arată bine.
NICI IRIGAŢIILE NU MAI SALVEAZĂ RECOLTELE!
În multe ferme din sud-estul României campania de seceriş s-a încheiat cu producţii atât de mici, încât nu s-a justificat nici recoltatul. Culturile de prăşitoare se ofilesc văzâd cu ochii. Nici irigaţiile nu mai pot salva producţiile. De pildă, în ferma brăileanului Cosmin Ochiroşi, grâul, deşi a fost irigat de două ori, a dat doar 1.000 kg/ha, iar porumbul, cu două ape şi-o ploaie, tot s-a uscat!
Click AICI şi vezi ce producţii minime istorice raportează fermierii!
un articol de
Marian MUŞAT
