Normele privind ecocondiționalitatea cuprind standarde privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor (GAEC) și cerințe legale în materie de gestionare (SMR) referitoare la următoarele domenii: mediu, schimbări climatice, bune condiții agricole ale terenurilor: apă (SMR 1, GAEC 1, 2, 3), sol și stoc de carbon (GAEC 4, 5, 6), biodiversitate (SMR 2, 3), peisaj (GAEC 7); sănătate publică, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor: siguranță alimentară (SMR 4, 5), identificarea și înregistrarea animalelor (SMR 6, 7, 8), bolile animalelor (SMR 9), produse de protecție a plantelor (SMR 10) și bunăstarea animalelor (SMR 11, 12, 13).
O noutate față de anii precedenți sunt cerințele privind bunăstarea animalelor (SMR 11-13), însă acestea se aplică doar începând cu 1 ianuarie 2016.
Pentru cine sunt obligatorii GAEC și SMR?
Potrivit proiectului de Ordin pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, respectarea GAEC și SMR este obligatorie pentru:
a) fermierii care solicită plăți directe și ajutoare naționale tranzitorii (ANT), cu excepția fermierilor înscriși în schema de plată pentru micii fermieri (art. 92 Reg. (UE) 1.306/2013);
b) beneficiarii primelor anuale în cadrul măsurilor pentru împădurirea și crearea de suprafețe împădurite, plăți de agromediu și climă, sprijin pentru conversia la agricultură ecologică, sprijin pentru menținerea practicilor de agricultură ecologică, plăți pentru zone cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, plăți pentru angajamente de silvomediu și măsuri de sprijin în sectorul pomicol;
c) fermierii care solicită sprijin prin măsuri de piață în sectorul vitivinicol;
d) fermierii care solicită plăți prin alte scheme și măsuri de sprijin din fonduri europene sau din bugetul național pentru care trebuie respectate normele de ecocondiționalitate.
În plus, pentru 2015 și 2016 este obligatorie și păstrarea raportului dintre suprafața terenurilor utilizate ca pajiști permanente și suprafața agricolă totală, declarate de fermieri în 2007 (art. 93 alin. (3)/Reg. (UE) 1306/2013).
Insituțiile împlicate în controlul privind respectarea normelor de ecocondiționalitate sunt APIA (SMR 1-3, SMR 10, GAEC 1-7), ANSVSA (SMR 4-9 și SMR 11-13), Garda Națională de Mediu și Autoritatea Națională Fitosanitară (SMR 10). Nerespectarea GAEC și SMR din vina fermierului, se sancționează cu reducerea plății sau excluderea totală de la plată (art. 91 din Reg. (UE) 1.306/2013).
Norme de mediu, schimbări climatice, bune condiții agricole ale terenurilor
• APĂ
SMR 1 – Protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole
GAEC 1 – Crearea/menținerea benzilor tampon (fășiilor de protecție) în vecinătatea apelor de suprafață: se mențin fâșiile de protecție existente pe terenurile agricole din vecinătatea apelor de suprafață, a căror lățime minimă este de 1 m pe terenurile cu panta de până la 12% și de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%. Dacă pe teren nu există fâșii de protecție, fermierul are obligația înființării și menținerii acestor fâșii.
GAEC 2 – Respectarea procedurii de autorizare, în cazul utilizării apei pentru irigații în agricultură
GAEC 3 – Protecția apelor subterane împotriva poluării: este interzisă poluarea apelor subterane prin deversarea directă sau prin descărcarea pe teren și infiltrarea în sol a produselor ce conțin substanțe periculoase utilizate în agricultură (biocide și produse de protecție a plantelor, produse de uz veterinar, produse petroliere, azotații și fosfații din îngrășăminte și alte produse utilizate pentru dezinfecție, dezinsecție, deratizare și decontaminare în fermă).
• SOL ȘI STOC DE CARBON
GAEC 4 – Acoperirea minimă a solului: pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă și/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel puțin 20% din suprafața arabilă totală a fermei.
GAEC 5 – Gestionarea minimă a terenului care să reflecte condițiile locale specifice pentru limitarea eroziunii: lucrările solului, inclusiv semănatul, pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prășitoare, se efectuează de-a lungul curbelor de nivel. Se mențin terasele existente pe terenul agricol la 1 ianuarie 2007.
GAEC 6 – Menținerea nivelului de materie organică din sol, inclusiv interdicția de a incendia miriștile arabile: floarea-soarelui nu se cultivă pe același amplasament mai mult de 2 ani consecutiv. Este interzisă arderea miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente.
• BIODIVERSITATE
SMR 2 – Conservarea păsărilor sălbatice
SMR 3 – Conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică
• PEISAJ, NIVELUL MINIM DE ÎNTREȚINERE
GAEC 7 – Păstrarea elementelor de peisaj: fermierii trebuie să păstreze elementele de peisaj ce includ gardurile vii, iazurile, șanțurile, arborii în aliniament, în pâlc sau izolați, marginile câmpurilor și terasele existente pe terenul arabil și să prevină instalarea vegetației nedorite pe terenul agricol, inclusiv pe terenul necultivat. Pășunile permanente se întrețin prin asigurarea unui nivel minim de pășunat de 0,3 UVM/ha și/sau prin cosirea lor cel puțin o dată pe an.
Sănătate publică, a animalelor și a plantelor
• SIGURANȚA ALIMENTARĂ
SMR 4 – Principii și cerințe generale ale legislației alimentare și proceduri în domeniul siguranței produselor alimentare
SMR 5 – Interzicerea utilizării anumitor substanțe cu efect hormonal sau tireostatic și a substanțelor betaagoniste în creșterea animalelor
• IDENTIFICAREA ȘI ÎNREGISTRAREA ANIMALELOR
SMR 6 – Identificarea și înregistrarea suinelor
SMR 7 – Identificarea și înregistrarea bovinelor
SMR 8 – Identificarea și înregistrarea animalelor din speciile ovină și caprină
• BOLILE ANIMALELOR
SMR 9 – Prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme de encefalopatii spongiforme transmisibile (EST)
• PRODUSE DE PROTECȚIE A PLANTELOR
SMR 10 – Introducerea pe piață a produselor de protecție a plantelor
Bunăstarea animalelor
SMR 11 – Norme minime privind protecția vițeilor: vițeii cu vârsta de până la 8 săptămâni trebuie ținuți în boxe individuale cu pereți perforați care să permită vițeilor să aibă contacte vizuale și tactile, cu excepția celor pentru izolarea animalelor bolnave. Lățimea oricărei boxe individuale pentru un vițel trebuie să fie cel puțin egală cu înălțimea vițelului la greabăn, măsurată în poziție patrupedă, iar lungimea acesteia trebuie să fie cel puțin egală cu lungimea corpului vițelului, măsurată de la vârful nasului până la coadă, înmulțită cu 1,1. Vițeii nu trebuie ținuți în boxe individuale după vârsta de 8 săptămâni, cu excepția celor ce necesită a fi izolați pentru tratament.
Pentru vițeii crescuți în grupuri, spațiul liber alocat și disponibil pentru fiecare vițel trebuie să fie de cel puțin 1,5 mp pentru vițeii cu greutatea vie de până la 150 kg, de cel puțin 1,7 mp pentru cei de 150 kg – 220 kg și de cel puțin 1,8 mp pentru vițeii cu greutatea vie de 220 kg și peste. Aceste cerințe nu se aplică exploatațiilor cu mai puțin de 6 viței și vițeilor ținuți alături de mame în vederea alăptării.
Crescătorii de bovine trebuie să respecte condițiile pentru creșterea vițeilor din anexa la Norma sanitară veterinară ce stabilește standarde minime pentru protecția vițeilor, aprobată prin Ordinul ANSVSA 72/2005.
SMR 12 – Norme minime de protecție a porcinelor: crescătorii de porcine au obligația să aplice standardele minime pentru protecția porcilor destinați creșterii și îngrășării, precum și condițiile generale și dispozițiile specifice pentru diferite categorii de porcine prevăzute de Norma sanitară veterinară ce stabilește standarde minime pentru protecția porcilor, aprobată prin Ordinul ANSVSA 202/2006, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, au obligația să aplice prevederile relevante din anexa la Norma sanitară veterinară privind protecția animalelor de fermă, aprobată prin Ordinul ANSVSA 75/2005, cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, persoanele implicate în îngrijirea animalelor trebuie să urmeze cursuri de instruire privind bunăstarea animalelor de fermă, organizate de autoritatea competentă.
SMR 13 – Protecția animalelor de fermă: fermierii trebuie să aplice standardele minime pentru protecția animalelor crescute sau ținute în fermă, așa cum sunt prevăzute în anexa la Norma sanitară veterinară privind protecția animalelor de fermă, aprobată prin Ordinul ANSVSA 75/2005, cu privire la următoarele aspecte: personalul care asigură îngrijirea, inspecția zilnică, ținerea evidențelor, libertatea de mișcare, adăposturi și cazare, animale ce nu sunt ținute în adăposturi, echipamente mecanice sau automate, hrană pentru animale, apă și alte substanțe, mutilarea animalelor, metodele de creștere.
CERERE UNICĂ PENTRU TOATE PLĂȚILE DIRECTE
Depunerea cererilor de plată pe suprafață pentru 2015 va începe, probabil, mai târziu de 1 martie, iar cererea unică de plată ar putea include toate schemele de plăți directe acordate agricultorilor.
Florin Faur, director executiv APIA Timiș, spune că termenul de 1 martie pentru începerea depunerii cererilor de plată este o recomandare a Comisiei Europene, nu o obligație. Obligatoriu este doar termenul de 15 mai pentru finalizarea depunerii cererilor, cu posibilitatea de prelungire a perioadei de solicitare a sprijinului încă 25 de zile calendarisitice, dar cu penalizări la plată.
APIA: Legislația de acordare a plăților directe este în curs de elaborare și avizare
„Legislația națională de acordare a plăților directe, în conformitate cu mecanismele prevăzute de legislația europeană, este în curs de elaborare și avizare. MADR a publicat pentru dezbatere publică proiectul de Ordonanță pentru aprobarea schemelor de plăți directe care se acordă în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură. Ordinul nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți directe și ajutoare naționale tranzitorii în sectorul vegetal și pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu și zone defavorizate va fi de asemenea modificat și completat pentru a corespunde noilor reglementări europene referitoare la plățile directe către fermieri în perioada 2015-2020.
Cererea unică de plată, aflată în stadiu de proiect, va ține cont de legislația europeană în vigoare și de legislația națională aflată în curs de elaborare. Schemele de plăți directe accesate de România pentru perioada 2015-2020 sunt următoarele: schema de plată unică pe suprafață, plata redistributivă, plata pentru înverzire, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat și schema simplificată pentru micii fermieri. ANT se acordă în sectorul vegetal și zootehnic în limita prevederilor bugetare alocate MADR”, precizează APIA, într-un răspuns transmis redacției aproape de finalul lunii februarie 2015, referitor la data și modalitatea de solicitare a plăților directe de către fermieri în acest an.
Directorul executiv al APIA Timiș mai spune că proiectul de Ordonanță pentru aprobarea schemelor de plăți directe a trecut deja de MADR, urmându-și parcursul spre celelalte ministere (Finanțe, Fonduri Europene, Afaceri Externe, Justiție – n.red.) care trebuie să avizeze actul normativ. Acesta admite și că se ia în calcul „o cerere cu regim unic, unde o să intre și sprijinul pentru sectorul vegetal, și zootehnia, și motorina”, însă această propunere este încă în faza de proiect. Campania de depunere a cererilor va începe doar după ce modelul cererii de plată va fi aprobat prin Ordin al ministrului Agriculturii.
