Toată agricultura se confruntă cu probleme deosebite. Bunăoară, costul laptelui produs în cele mai bune condiții nu coboară sub 1,12 – 1,13 lei sau 1,14 lei pe litru și se valorifică la prețul de 80 sau 90 de bani/litru; chiar a ajuns și mult mai jos. 

Procesatorii spun „pas” laptelui autohton! 

Potrivit crescătorului de animale băcăuan, procesatorii, în mod deosebit companiile multinaționale, nici nu vin să preia laptele, chiar dacă există contracte semnate între părți. „Nu știu de ce nu vrem să spunem că vin pe piața românească produse lactate din țările comunitare – și nu numai – care nu conțin lapte nici 25-30 la sută. Sistemul nostru românesc este nesatisfăcător, sunt folosite tot felul de produse chimice, de grăsimi vegetale ca să fie introduse în produsele finite, iar cumpărătorul român, în loc să mânânce produse naturale, servește tot felul de alte nenorociri. Dacă fac o comparație, prețul unui litru de suc care are arome de tot felul costă de 2,5 sau trei ori mai mult decât un litru de lapte produs în fermă”, consideră Eugen Popa, administratorul societății AICBAC.

Un cumul de probleme pe lanțul de produs 

Pentru veteranul agriculturii băcăuane, în acest lanț nu este numai o verigă slabă, e un cumul de probleme. „Noi, ca națiune, ne-am înrăit, ne-am prostit, nu știu ce se întâmplă, urmare a educației, a sistemului. Dar până când nu reușim să ne adunăm, să avem o unitate în care să ne producem materiile prime, să le procesăm și să dăm în consum nu vom reuși să scăpăm de aceste probleme. Și dacă e s-o spun p’aia dreaptă, din această afacere cei care ies în câștig nu sunt nici fermierii, nici procesatorii, nici consumatorii finali, cel mai mult câștigă comercianții. Trebuie să ne adunăm, să ne facem noi fabrici de lapte, să procesăm și să vindem produsele noastre naturale în România”, propune fermierul. 

Ne-a venit mintea la cap! 

Și atunci am întrebat: Ce vă oprește? „Este vorba de educație. Eu dintr-o prostie am făcut o făbricuță de lapte prin 2000 când nu aveam ce face cu laptele, dar nu procesez decât vreo 3.000 de litri. Acum, nouă, unor împătimiți ai agriculturii, ne-a venit mintea la cap și vrem să ne facem noi și cooperativă, o unitate de procesare și un brand, să ne putem valorifica efortul muncii noastre”, a fost răspunsul primit. 

„Avem un handicap, lipsa profesioniștilor!”

„Noi avem un mare handicap, din cauza sistemului, la nivel de instituții ale statului nu avem profesioniști care să conducă destinele agriculturii, nu avem împătimiți care să știe cu ce se mănâncă… domeniul, ca să zic așa, și să poată conduce. Or, sunt destui neaveniți, numiți pe criterii politice ori de alte structuri, unele acoperite sau ne. Până când nu vom reuși să avem în vârf de lance personalități autentice, nu avem decât de suferit”, consideră Eugen Popa.

Articol publicat in revista Ferma nr.12(173) 1 – 31 iulie 2016