”Hai la must, must dulce!” strigă vrânceanul. Și pare să fie convingător.
Struguri la teasc, must pe gustate
Costică Matei vine în Piața Obor de cinci ani. Culege strugurii copți, îi așază în lădițe de plastic, pune lădițele în camion și pornește spre București. Nu uită, desigur, teascurile și butoiașele. ~ncropește o mică fabrică artizanală de must și se apucă de treabă. Are în față un întreg sezon, care poate dura și două luni. ”Via o avem la Țifești, vreo trei hectare, cu Merlot, Fetească Regală și Riesling. Am și vie nouă, și vie bătrână, rămasă de la IAS”, mă asigură podgoreanul, turnând must într-un recipient de un litru. Transportul? ”Am mașina mea, o dubă. Fără mașină nu faci nimic. Mai am și o Dacia Papuc, dar o folosesc numai local”, precizează interlocutorul meu. Clienții se apropie, gustă must dintr-un pahar de plastic și se hotărăsc să cumpere. Alții, însă, trec în viteză. ”Mă doare stomacul, nu pot să beau must”, refuză o doamnă invitația lui nea Costică. Teascurile le-a cumpărat de la un magazin din marginea Focșanilor, un mare magazin cu profil agricol. ”Acolo găsești orice”, precizează viticultorul mulțumit. Colaborarea săteanului cu magazinul respectiv a căpătat în timp un caracter de-a dreptul științific. ”Eu le duc frunzele bolnave și ei decid ce substanță să folosesc. Stropesc de vreo 7-8 ori pe an”, mă informează Matei.
Cu primii 20 de litri vânduți plătesc taxa de piață
Un client se interesează de oferta viticultorilor din Vrancea: ”Ce must aveți?” ”Merlot”, i se răspunde. Omul refuză. ”Muscat Ottonel!”, viticultorul reînnoiește oferta. ”Nu-mi trebuie. Vreau căpșunică”, refuză din nou. ”Nu am căpșunică”, spune Costică. Insul pleacă mai departe, în căutarea unei sticle cu must de căpșunică.
Familia Matei vinde litrul de must cu 8 lei. Taxa pentru locul ocupat sub cortul comercial, unde se mai află și alți fermieri/comercianți, este de 160 de lei pe zi. Primii 20 de litri sunt vânduți pentru achitarea taxei zilnice, care include și cheltuielile pentru consumul de electricitate și pentru pază. ”Vindem cam o sută de litri într-o zi, în cursul săptămânii, dar sâmbăta și duminica ajungem și la 300 de litri”, precizează Iolanda Matei. E, probabil, cea mai profitabilă formă de comercializare a recoltei de struguri, în condițiile în care kilogramul de struguri este achiziționat de vinificatori cu 1,2 lei.
O lege cu efect improbabil
Familia Matei nu a auzit de legea lui Nini Săpunaru, parlamentar din județul lor. E vorba de Legea 63/2016 care acordă până la un milion de euro pentru achiziționarea și instalarea de tehnologie pentru vinificație, dar numai grupurilor de producători și cooperativelor agricole. Or, familia Matei nu face parte dintr-un astfel de grup și nici din vreo cooperativă. ”Sunt pe cont propriu”, afirmă Costică Matei, fost angajat al ~ntreprinderii Legume-Fructe (ILF) din vremea comunismului.
Vrânceanul are comerțul în sânge, astfel încât, în Obor, se simte ca peștele în apă și îmbie trecătorii: ”Hai la must, la must dulce!”
SCUTUL ANTIGRINDINĂ, VERSIUNEA VRÂNCEANĂ
Anul acesta, din fericire, via familiei Matei a scăpat de grindină. Sigur, norul amenințător a ajuns deasupra podgoriei vrâncene, dar sistemul anti-grindină a ripostat și a anihilat forța distrugătoare a fenomenului meteorologic care dă multă bătaie de cap viticultorilor. ”Trag cu tunurile”, intervine prompt Iolanda. ”Sunt amplasate la Panciu. A venit un nor mare și negru și l-au împrăștiat. Tunurile își fac treaba. Anul acesta nu am avut grindină”, punctează Matei. Potrivit MADR, în zona Vrancea este activă Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2, care asigură ”protecția populației și a culturilor cu înaltă valoare economică din județul Vrancea, pe o suprafață de 50.000 ha, prin punctele de lansare amplasate în localitățile Bolotești, Bizighești, Panciu și Anghelești”. UCCG Moldova 2 a fost inaugurată în 2 octombrie 2015, investiția fiind de 1,3 milioane de euro. Unitatea a intrat în funcțiune anul acesta, în 24 mai, când au fost trase 48 de rachete anti-grindină. Tirurile au anihilat un nor care conținea grebloane (bucăți de gheață) de 3,5 cm în diametru, potrivit INMH, care transmite către unitățile Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor datele meteorologice care anunță formarea unui nor cu grindină. Iolanda, proprietara unei vii la Țifești, recunoaște eficiența tunurilor antigrindină, fapt care ar trebui consemnat de MADR pentru ședințele de bilanț.
Articol publicat in revista Ferma nr.17(178) 1 – 15 octombrie 2016
