Material seminal sexat

Prin colorarea specială a cromozomilor X şi Y şi a diferenţelor de
mărime (şi deci de intensitate a culorii) între cromozomul X şi Y
(cromozomul Y este mult mai mic şi deci mai puţin colorat decât cel X),
cercetătorii au reuşit, cu ajutorul unui aparat numit ,,flow
citometru”, să-i despartă pe spermatozoizii purtători de cromozom „X
”de cei purtători de cromozom Y şi să-i întroducă în paiete separate.

În felul acesta, crescătorul de vaci care doreşte să obţină de la
vacile lui numai femele va cumpăra doar paiete cu spermatozoizi
purtători de cromozom X, iar cel care doreşte să obţină numai masculi,
va cumpăra doar paiete cu spermatozoizi purtători de cromozom Y.

Mai puţine gestaţii, dar rezultate sigure

În prezent, mai ales pe piaţa americană, dar şi pe cea europeană, există spermă sexată în cantităţi suficiente. Doar că ea produce mai puţine gestaţii decât sperma nesexată, din cauză că o paietă nu conţine mai mult de 2-2,1 milioane de spermatozoizi, faţă de peste 10 milioane de spermatozoizi, cât cuprinde paieta de spermă obişnuită. Paieta cu material sexat este de două ori mai scumpă decât cea nesexată.

Experienţa fermierilor americani, care în ultimii cinci ani au utilizat în fermele lor (peste o sută) mii de doze de material seminal cu spermatozoizi sexaţi (purtători de cromozom X), a demonstrat că rata de gestaţie la viţelele din rasa Holstein Friză a fost, după prima însămânţare, de 44%. Acest rezultat reprezintă 85% din gestaţiile (54%) obţinute în aceleaşi ferme la viţelele însămânţate, însă, cu material seminal care conţinea spermatozoizi nesexaţi.

Succesul însămânţărilor cu spermă sexată nu a fost acelaşi în toate fermele. El a fost diferit de la o fermă la cealaltă, dar în nici una dintre ele nu a fost mai mic de 70%, faţă de rata de gestaţie obţinută la viţelele însămânţate cu spermă obişnuită.

Să reţinem că proporţia de femele printre viţeii obţinuţi din însămânţările cu spermă sexată a fost de 90%. Printre viţeii obţinuţi din spermă obişnuită, proporţia viţelelor a fost de doar 48%. Aceaste cifre ne coving că folosirea materialului seminal cu spermatozoizi sexaţi ne permite să obţinem numai viţei din sexul pe care îl dorim.

Despre avantajele economice ale acestui procedeu vom discuta în numărul viitor al revistei noastre.

CROMOZOMII SEXULUI: „X” ŞI „Y”

Masculii (la animale) şi bărbaţii (la oameni) posedă în celulele lor două feluri de cromozomi ai sexului. Unul este cromozomul X, iar celălalt este cromozomul Y. Din acest punct de vedere, masculii şi bărbaţii sunt XY.

Femelele (la animale) şi femeile (la oameni) au, însă, în celulele lor doar cromozomul X în doză dublă. În consecinţă, femelele şi femeile sunt, din punct de vedere al cromozomilor sexulu,i XX.

Dacă ţinem seama că atunci când se formează spermatozoizii şi ovulele numărul de cromozomi din celulele care le vor da naştere trebuie să se împartă în jumătate, vom ajunge la concluzia că un mascul va forma două feluri de spermatozoizi. Jumătate dintre ei vor purta cromozomul X (pe lângă ceilalţi), iar cealaltă jumătate vor fi purtători ai cromozomului Y. Femelele, însă, nu vor putea să formeze decât un singur fel de ovule. Toate vor fi purtătoare de cromozom X.

Rezultă de aici că atunci când un spermatozoid purtător de cromozom Y va fecunda un ovul purtător de cromozom X va lua naştere un mascul (XY), iar atunci când un spermatozoid purtător de cromozom X va fecunda o ovocită purtătoare de cromozom X, va lua naştere o femelă (XX).


ŞTIAŢI CĂ…

Într-un efectiv suficient de mare de animale, proporţia femelelor nou născute este, de regulă, egală cu cea a masculilor.