“Vrednici au fost cei care au început, vrednici au fost cei care au continuat şi vrednici sunt cei care vor face cercetare în dezvoltarea agriculturii. De-a lungul timpului, ICAR şi-a menţinut poziţia de instituţie emblematică pentru cercetare, având contribuţii decisive la dezvoltarea agriculturii româneşti. Au fost oameni care au cercetat, au pus pe masa ţării soiuri, hibrizi, care au pătruns în lume. I-au dus departe nu vântul, nu schimbările climatice, ci căutarea binelui (…) Am regretul că cercetătorii de astăzi sunt mai puţini în vârful acţiunilor, ceea ce dă posibilitatea interpretării şubrede, a unor erori răutăcioase a fenomenelor şi afectează grav societatea”, şi-a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea, aprecierea pentru întreaga activitate a ICAR.
Nouă decenii de cercetare: de la ICAR, la actuala structură a ASAS
• În anul 1927 se înfiinţează Institutul de Cercetări Agronomice al României cu o reţea de staţiuni experimentale zonale, prin Înaltul Decret Regal, în care se prevăd obiectivele, atribuţiile şi patrimoniul ICAR.
• În anul 1932, printr-o completare a legii, se stabilesc secţiile ce compun institutul, scopul acestora, obiectivele, precum şi înfiinţarea, în diferite regiuni ale ţării, a staţiunilor agronomice, viticole, horticole, agricole şi a unor staţiuni speciale pentru ameliorarea plantelor.
• La 14 noiembrie 1969 se înfiinţează Academia de Ştiinte Agricole şi Silvice, care preia şi dezvoltă în structura sa toate domeniile de cercetare agricolă.
• De-a lungul timpului, conducerea ICAR, ICCA (Institutul Central de Cercetări Agricole) şi ASAS a fost încredinţată marilor personalităţi din domeniu, precum: acad. Gheorghe Ionescu-Şişeşti (1928-1948), acad. Traian Săvulescu (1948-1960) şi acad. Grigore Obrejanu (1961-1962).
• După anul 1989, noua organizare a ASAS şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare a fost legiferată. Legislaţia statuează faptul că ASAS este unicul succesor în drepturi al ICAR, al Institutului Naţional Zootehnic, al Academiei de Agricultură a României şi al ICCA, reorganizate în structura actuală cu obiective şi atribuţii corespunzătoare cerinţelor actuale şi de perspectivă ale dezvoltării durabile a agriculturii şi mediului rural.
Printre invitaţii de onoare ai momentului aniversar ICAR s-au numărat Cristian Hera – vicepreşedinte al Academiei Române şi preşedinte de onoare al ASAS, Gheorghe Sin – preşedinte ASAS şi membru corespondent al Academiei Romane, profesorul universitar Vasile Tafta sau Nicolae Ştefan – preşedinte de onoare al Societăţii Române a Horticultorilor.
COD LEGISLATIV ÎN AGRICULTURĂ
Prezent la aniversarea ICAR, ministrul Petre Daea a ţinut să specifice că orice persoană interesată de sectorul agricol românesc va avea la îndemână “Codul agriculturii”, document similar cu Codul administrativ. “Unul dintre obiectivele pe care noi ni le-am propus este să facem un «Cod al agriculturii» din punct de vedere legislativ. Este atât de complicat şi imposibil de realizat… Vă spune cel care a lucrat pentru a realiza acest lucru. Şi l-am făcut cât am putut cuprinde cu mintea şi cu ajutorul instituţiilor adiacente ministerului (…) şi, în mod deosebit, cu cel al Consiliului Legislativ, astfel încât să aduc la un loc toată legislaţia pe domeniu. Orice agricultor din România, orice om interesat de acest domeniu, poate pune mâna pe această carte şi dacă vrea să se uite ce probleme, ce legislaţie există în sectorul vegetal, găseşte, inclusiv ordinele de ministru, pentru a clarifica drumul pe unde noi mergem”, a afirmat ministrul Agriculturii.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 22/205 (ediţia 15-31 decembrie 2017)
