Prin noul proiect de Ordin, MADR stabileşte că în gospodăriile ţărăneşti pot fi crescuţi maximum cinci porci, iar toate exploataţiile care au mai mulţi porci trebuie să fie înregistrate şi autorizate de oficiul registrului comerţului şi să respecte norme stricte de biosecuritate.
Aceleaşi dimensiuni ale fermelor de porci au fost prevăzute la începutul acestui an, prin Ordinul MADR 224/2019, care a fost însă în vigoare doar două săptămâni, din 18 martie până la 1 aprilie 2019, fiind abrogat prin Ordinul MADR 255/2019.
În timp ce micii crescători de porci sunt nemulţumiţi de iniţiativa MADR şi acuză că aceasta urmăreşte distrugerea gospodăriilor ţărăneşti şi a fermelor mici, Asociaţia Română a Cărnii consideră că proiectul MADR de stabilire a dimensionării exploataţiilor de porci salvează industria cărnii din România.
Potrivit proiectului de Ordin, dimensiunile pentru exploataţiile de creştere a suinelor pe teritoriul României sunt stabilite astfel:
a) exploataţie de creşterea suinelor de subzistenţă – exploataţie agricolă cu un efectiv de maximum 5 capete porcine, cu greutatea de minimum 30 kg;
b) exploataţie mică de creşterea suinelor – între 6-65 capete porcine;
c) exploataţie medie de creşterea suinelor – 66-130 capete porcine;
d) exploataţie mare de creşterea suinelor – peste 130 capete porcine.

Norme obligatorii de biosecuritate
Prin noul proiect de Ordin al MADR se stabilesc şi tipurile exploataţiilor de creştere a suinelor pe teritoriul României. Astfel, exploataţiile non-comerciale de suine vor fi doar exploataţiile de subzistenţă, pentru consum familial, cu maximum 5 porcine cu greutatea peste 30 kg. Proprietarii acestora pot fi persoane fizice, dar exploataţia trebuie înregistrată în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor (SNIIA) şi să respecte normele de biosecuritate specifice (nivelul I).
Conform Ordinului ANSVSA 20/195/2018, în vigoare din martie 2018, acestea includ introducerea, în registrul de exploataţie prevăzut de Ordinul ANSVSA 40/2010, a datelor privind toate intrările, inclusiv exploataţia sursă şi ieşirile animalelor, precum şi destinaţia acestora, asigurarea asistenţei sanitar-veterinare de către medicul veterinar de liberă practică, deţinerea suinelor în spaţii îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porcii domestici din alte exploataţii sau cu porci mistreţi, precum şi interzicerea hrănirii suinelor cu deşeuri de catering (resturi de mâncare de la oameni).
Dacă desfăşoară activităţi comerciale, fermele de subzistenţă trebuie să respecte normele de biosecuritate de nivelul II, obligatorii pentru fermele mici.

Reguli pentru fermele mici de porcine
Exploataţiile mici, cu 6-65 capete porcine (21-30 capete peste 30 kg în prezent, conform Ordinului MADR 300/2017), vor fi clasificate ca exploataţii comerciale de tip A de suine şi trebuie înregistrate în SNIIA şi sanitar-veterinar, dar şi în registrul comerţului, iar proprietarii trebuie să fie persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice.
Aceste exploataţii trebuie să respecte normele de biosecuritate de nivelul II, care cuprind, în plus, interzicerea creşterii porcilor în regim de semilibertate, interzicerea accesului persoanelor străine în exploataţie, utilizarea unui echipament sumar de protecţie, salopetă sau halat de lucru, amenajarea de dezinfectoare pentru încălţăminte la intrarea şi la ieşirea din exploataţie, contract cu un medic veterinar de liberă practică, efectuarea de acţiuni de decontaminare, dezinsecţie şi deratizare, de câte ori este necesar, doar cu produse de uz veterinar omologate, precum şi existenţa dotărilor pentru decontaminarea mijloacelor de transport care intră/ies în/din exploataţie.

Măsuri mai stricte pentru fermele cu peste 65 de porci
Exploataţiile medii, cu 66-130 capete porcine (faţă de 31-640 capete peste 30 kg, în prezent) şi cele mari, cu peste 130 capete porcine (de la 641 capete, în prezent), vor fi clasificate ca exploataţii comerciale de suine, înregistrate în SNIIA şi sanitar veterinar şi înscrise în registrului comerţului. Conform Ordinului ANSVSA 20/195/2018, acestea vor trebui să respecte normele de biosecuritate de nivelul III, unde este obligatorie delimitarea strictă a zonei de producţie de zona administrativă, existenţa unui vestiar – filtru, cu grup sanitar, duş şi spaţiu destinat echipamentului de lucru. Aceste ferme trebuie să aibă şi spaţii pentru executarea necropsiilor, trebuie să implementeze, la punctele de acces în halele de producţie, măsuri care să împiedice intrarea păsărilor sălbatice, iar angajaţii care lucrează în fermă nu au voie să crească porci acasă. Tot Ordinul ANSVSA 20/195/2018 prevede că toate exploataţiile de suine trebuie să aibă platforme betonate pentru dejecţiile animale.

Excepţii pentru crescătorii de Bazna şi Mangaliţa
Noul proiect de Ordin al MADR mai prevede că exploataţiile de suine din rasele Bazna şi Mangaliţa care comercializează animalele care depăşesc necesarul de consum propriu pot fi deţinute şi de persoane fizice neînregistrate în registrul comerţului, iar animalele pot fi vândute în baza atestatului de producător şi a carnetului de comercializare, potrivit Legii nr.145/2014.

Articol publicat în revista Ferma nr. 19/246 (ediţia 1-14 noiembrie 2019)