Aceștia acuză și că „birocrația excesivă și abuzivă apărută în ultimii doi ani la MADR și APIA în aplicarea legislației privind programele cu finanțare europeană pentru dezvoltarea sectorului vitivinicol a condus la un nefericit procent de 41,7% (la 15 octombrie 2015) din bugetul anual de 47,7 milioane euro alocat Romaniei în exercițiul financiar 2014 – 2018”.
Mai mult, Legea viei și vinului nu avea la finalul lui 2015 norme de aplicare, deși a fost aprobată de Parlament pe 24 iunie și normele ar fi trebuit elaborate până la finalul lunii octombrie.
România, pe locul 13 în lume la producția de vin
Potrivit datelor furnizate de PNVV, Italia este lider mondial la producția de vin, urmată foarte aproape de Franța. Datele preliminare publicate la finalul lunii octombrie 2015 de Organizația Internațională a Viei și Vinului așezau România pe locul 13 în topul producătorilor mondiali de vin, cu o producție de vin mai mare cu 9% în 2015, până la 4,069 mil. hl, de la 3,750 mil. hl în 2014.
Calitativ, anul de recoltă 2015 este unul atipic însă, cu variații de calitate și cantitate medie la hectar de la o regiune la alta. „Paradoxal, deși am avut o vară și o toamnă propice culturii de viță de vie, cu precipitații suficiente și cu perioadă prelungită de insolație, tocmai acest aspect, în general favorabil obținerii vinurilor de calitate ridicată, a creat probleme viticultorilor în anumite regiuni viticole (în special Moldova,Vrancea). Temperaturile foarte ridicate au blocat în anumite parcele viticole procesul de fotosinteză și au încetinit acumularea zaharurilor în struguri”, susțin reprezentanții PNVV.
Aceștia precizează că situația „nu este însă cu impact relevant la nivel național deoarece, din informațiile culese de noi de la producătorii de vin, există așteptări importante referitor la calitatea vinurilor de la producătorii consacrați care au urmărit cu atenție aplicarea corectă și la timp a tratamentelor fitosanitare”.
Articol publicat in revista Ferma nr.1(162) 1-31 ianuarie 2016
