Am semnalat într-un articol anterior, publicat în numărul 1 din martie al revistei Ferma, că deputaţii din Comisia pentru Agricultură au dezbătut pe fond, în şedinţa din 4 februarie, o propunere legislativă veche, datând din 2016, anume Pl-x 411, aparţinând unui senator din Arad, Ioan Cristina, care nu se mai regăseşte în actuala componenţă a Parlamentului. PL-x 411 viza unele modificări ale Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, lege care a mai fost modificată prin Legea 150/2016. Senatul a respins acest proiect legislativ, care apoi a ajuns la Camera Deputaţilor şi, iată, la începutul lunii februarie a fost iar luat în dezbatere.
Ei bine, PL-x 411/2016 a fost adoptată de plenul Camerei Deputaţilor în şedinţa din 25 februarie, dar este de remarcat că modificările propuse de senatorul din Arad au fost „rase” de deputaţii din Comisia pentru Agricultură, care au abrogat şi amendamente ale legii 150/2016, după sesizările primite de la Comisia Europeană, dar au adus şi amendamente noi, astfel încât putem susţine că avem o nouă lege a comercializării produselor alimentare care reglementează relaţiile dintre comercianţi şi furnizori.
Ce este ”parteneriatul direct”?
Deocamdată, trecem în revistă noile prevederi ale legii, care va ajunge pe masa preşedintelui Klaus Werner Iohannis pentru promulgare, apoi îşi va produce efectele după 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, urmând să aflăm în viitor cum va fi aplicată şi cum vor beneficia fermierii şi consumatorii de noul cadru legal. Mai întâi, iată cum au definit deputaţii parteneriatul direct: ”relaţia comercială directă dintre comerciant şi cooperativele agricole, asociaţiile de producători agricoli, societăţile comerciale agricole de producţie, producători agroalimentari şi distribuitori, între care se încheie un contract comercial pentru minimum 12 luni”. După cum e de observat, relaţia se stabileşte între comerciant şi forme asociative, respectiv agenţi economici. Un fermier care nu este afiliat sau nu deţine o societate comercială nu are şansa să vândă direct unui retailer. Serviciile privind extinderea reţelei de distribuţie a comerciantului, amenajările spaţiilor de vânzare ale comerciantului sau operaţiunile şi evenimentele de promovare a activitaţii şi imaginii comerciantului nu sunt legate de actul comercial.
Este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea şi să încaseze de la furnizor taxe şi servicii, altele decât cele legate de actul comercial. Serviciile legate direct de actul comercial sunt incluse în contractul dintre părţi. Fac excepţie serviciile solicitate de cumpărător de la furnizor pentru operaţiunile de promovare, de marketing şi de publicitate, dacă acestea au fost convenite anterior de către furnizor şi cumpărător printr-un acord clar şi lipsit de ambiguitate.
PRODUSE PROASPETE
Comerciantul poate acorda, prin înţelegerea părţilor, spaţii distincte de expunere şi semnalizare la raft pentru fiecare produs alimentar, în funcţie de ţara de origine.
Comerciantul persoană juridică autorizată care desfăşoară activităţi de comercializare pentru produse alimentare poate, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, lapte şi produse de panificaţie, să dispună ca produsele din cantitatea de marfă intrată să corespundă gradual fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din parteneriate directe, pentru a asigura accesul consumatorului la alimente proaspete. Această prevedere înlocuieşte obligaţia comerciantului de a achiziţiona astfel de alimente provenite în proporţie de cel puţin 51% din lanţul alimentar scurt, obligaţie instituită prin Legea 150/2016.
Articol publicat în revista Ferma nr. 5/254 (ediţia 15-31 martie 2020)
