Preţul laptelui în România a scăzut la începutul acestui an de la 32,98 euro/100 kg, înregistrat în decembrie 2019, la 32,48 euro/100 kg în luna ianuarie 2020. Scăderea a continuat, preţul înregistrat în luna aprilie fiind 31,95 euro/100 kg, potrivit datelor furnizate de Observatorul european al laptelui. Media europeană a fost de 34,23 euro/100 kg.

La alţii e mai rău

Preţuri de livrare mai mici decât în România au fost în Belgia (31,36 euro/100 kg), Bulgaria (31,45 euro), Cehia (30,39 euro), Estonia (31,40 euro), Irlanda (31,40 euro), Lituania (28,6 euro), Letonia (28,41 euro), Ungaria (30,02 euro), Polonia (30,14 euro), Portugalia (30,40 euro), Slovenia (30,65 euro), Slovacia (31,49 euro).
Cel mai mare preţ îl are laptele din Cipru, 58,17 euro. Laptele din Malta costă 48,88 euro/100 kg. În Olanda, preţul este 36,25 euro, iar în Austria 37 euro/100 kg.

Mai scump decât în 2019

Preţul laptelui a scăzut în România cu 1,6% în martie 2020 faţă de februarie 2020, dar în alte state procentul deprecierii preţului a fost mai mare: -9,6% în Irlanda, -5,9% în Cehia şi -5,7% în Belgia. Fermierii din aceste trei state ar avea motive serioase să se plângă de faptul că, într-adevăr, laptele din fermele lor nu mai are preţ.

Scăderea este vizibilă şi la nivel european: de la 35,1 euro/100 kg în luna ianuarie, la 34,2 în luna aprilie. Curba preţului la nivel european a fost descendentă în fiecare an în primele 5-6 luni, dar anul acesta a coborât sub nivelul de anul trecut, cu 0,5%. Dacă facem o comparaţie cu preţul de anul trecut din luna martie, încă stăm bine: laptele românesc e cu 4,2% mai scump.
În Italia, în schimb, s-a ieftinit cu 6,9%. Nu ştiu dacă să dăm vina pe pandemia CoVid-19. Și Franţa a fost lovită de molimă, dar acolo preţul în martie a fost cu 6,7% mai mare decât în martie 2019.

Preţul mediu: 1,59 lei/litru

Acestea sunt statisticile oficiale, publicate pe site-ul Comisiei Europene. Cursul leu-euro a fost în 30 aprilie 4,8421 lei/1 euro. Rezultă un preţ în lei de 154,7 lei/100 kg, adică 1,54 lei/1 kg lapte, ca să păstrăm unitatea de măsură utilizată de statistica europeană. 1 kg lapte este egal cu 0,97 litri. Rezultă că, potrivit datelor comunicate de autorităţile româneşti Bruxelles-ului, preţul mediu al laptelui de vacă în România a fost în aprilie aproximativ 1,59 lei/1 litru.

Ce spun crescătorii?

Urmărind discuţiile care s-au desfăşurat între fermieri pe reţelele de socializare, cu precădere pe Grupul Crescătorilor de Bălţată Românească, preţurile oferite de procesatori multor văcari în România par să fie mai mici decât cele avansate de statistici. Un comentator susţine că ”la Suceava e 0,80 de bani litru de lapte. Cam câţi litri de lapte ar trebui să vinzi zilnic ca să ai cu ce hrăni animalele, plus că le mai trebuie şi un medicament, o deparazitare. De profit ce să mai vorbim….?!”. Acelaşi comentator precizează însă: ”Este ca un drog (creşterea vacilor de lapte, n.n.); ne sunt dragi animalele şi sperăm că o să fie mai bine”.

Un alt comentator e de părere că ”în situaţia actuală, a creşte vaci de lapte e mai mult o aventură decât o afacere. Bine-nţeles, cu excepţiile de rigoare”. Un altul notează realist-pesimist: ”dacă ai vaci de lapte, ai şi viţei: laptele îl vinzi la preţ de apă plată, iar carnea la abator, în Botoşani, e mocăciune”.

”Preţ de nimic pe lapte, seriozitate la procesatori zero, chiar sub zero; statul dă numai şuturi în fund şi tot aşa! Să munceşti, să creşti ca să ce? Să îţi dea 1 leu pe litru şi ei să-l dea cu 6! Mai bine vând apă! E mai scumpă decât laptele!”
Crescător de vaci de lapte

Procesarea în regie proprie: mai profitabilă, dar mai riscată

Plecând probabil tot de la nemulţumirea produsă de preţul mic al laptelui, unii crescători de vaci pentru lapte au făcut pasul următor şi procesează laptele în regie proprie, de regulă în cadrul unei scheme de calitate, cum ar fi produs tradiţional sau produs montan. Cercetând platforma produsmontan.ro lansată recent de Ministerul Agriculturii, am descoperit la secţiunea ”lapte şi produse din lapte”, 263 de produse lactate promovate, cele mai numeroase având la bază laptele de vacă. Este adevărat că printre cei înregistraţi se numără şi procesatori, dar cei mai mulţi sunt fermieri. Desigur, pentru cine obţine cantităţi mari de lapte e dificil să le proceseze integral. Dar poate ar fi o soluţie transformarea în brânzeturi a unei anumite cantităţi de lapte.
Pe de altă parte, mulţi fermieri susţin că ar fi complicat ca să facă pasul spre procesare: exigenţele cresc, responsabilităţile, de asemenea.

Mai mult lapte, mai puţine vaci

Potrivit datelor Eurostat, producţia de lapte a sărit în 2017 de 1.000.000 de tone, ajungând în 2019 la 1.122.330 de tone. Acestea sunt însă date provizorii. De semnalat, însă, că efectivele de vaci pentru lapte au scăzut în aceşti ani, ajungând, potrivit INS, de la 1.201.132 în 2016 la 1.147.399 în 2019. Datele CE indică pentru 2019 un număr şi mai mic: 1.131.000 de capete.

DE CE PREŢUIESC FERMIERII LAPTELE?

Orice scădere, chiar şi cu 5 bani, a preţului laptelui este primită cu frustrare de fermier. De ce?

1. Prin vânzarea laptelui, fermierul îşi asigură în mod constant lichidităţile de care are nevoie pentru alte cheltuieli.
2. Banii obţinuţi de la procesator sunt mult mai la îndemână decât subvenţiile agricole şi chiar decât câştigurile încasate din vânzarea tăuraşilor, care au caracter mai degrabă sezonier.

CU CÂT VÂND FERMIERII LAPTELE DE VACĂ?

Luna trecută, în Grupul Văcarilor de pe Facebook, crescătorii de bovine au discutat despre preţul care li se plăteşte pentru laptele livrat procesatorilor, dar şi prin vânzările directe. În acelaşi judeţ, preţurile per litru sunt diferite în funcţie de negocierile cu procesatorii. Click AICI şi află cu cât vând fermierii laptele de vacă!

un articol de
DUMITRU NEDELCU