Fermieri care se confruntă cu fenomene naturale extreme, dar şi cu tot soiul de alte provocări. Editarea genomului prin tehnologia CRISPR-Cas se bazează pe un fenomen întâlnit în natură. Mai précis, în natură se întâmplă de multe ori ca din cauza unui stres sau a tot felul de alţi factori lanţul ADN să se rupă. Apoi, tot natural, acesta să se repare de la sine. Cu oarece mici modificări. Uneori în bine, alteori în mai puţin bine.
Acum 12 ani s-a descoperit o modalitate prin care ADN – ul poate fi tăiat cu ajutorul unei enzime. Acest fenomen a fost observat din întâmplare, apoi a început să fie studiat. Posibilitatea de a interveni în ADN, prin tăierea sa exactă cu ajutorul unei enzime foarfecă, ghidată cu ajutorul unei particule ghid de ARN, a permis scoaterea sau introducerea unei gene care să amelioreze organismul este ceva care poate schimba în bine atât lumea plantelor cât şi cea a animalelor. Inclusiv ADN-ul uman, desigur. Chiar şi înlocuirea unei gene cu o alta care să aducă o rezistenţă la un factor de stres.
Deşi sună un pic ciudat, practic nu e vorba de un OMG, deoarece nu se intervine în genom (totalitatea genelor dintr-un anumit organism care îi asigură identitatea) ci doar se şterge ceva din informaţia genetică care creează probleme sau se adaugă (editare) o genă care să aducă o creştere a toleranţei faţă de ceva (secetă, boli foliare etc.) de la un organism cu acelaşi genom. Adică un fel de transplant de gene de acelaşi fel la nivelul ADN (cum ar fi eliminarea unui rinichi bolnav şi sau înlocuirea sa cu unul mai puternic).
Prin tehnologia CRISPR-Cas se poate îmbunătăţii o plantă fără să se introducă ADN de la o altă specie. „Este o continuare a ceea ce au început să facă oamenii când au domesticit prima dată plantele – selectarea plantelor care prezentau caracteristici de interes, cum ar fi potential de producţie mai mare, rezistenţă la boli, păstrare mai bună sau nutriţie îmbunătăţită. CRISPR-Cas este o “unealtă” care poate să ne ajute să ţinem pasul cu cererea crescândă pentru soluţii în agricultura sustenabilă”, a susţinut dr. Arlo Thompson, director de cercetare pentru Europa al Pioneer.
Acesta a făcut o prezentare destul de exhaustivă a tehnologiei şi a încercat să răspundă la întrebările presei cu un zâmbet de cercetător cu un tată fermier. Este născut în Minenesota şi de 13 ani este director de cercetare în cadrul Pioneer.
Tot dr. Arlo Thompson a prezentat că Pioneer are o platforma bazată pe CRISPR-Cas, cu ajutorul căreia dezvoltă seminţe cu o rezistenţă sporită la mediul înconjurător, mai productivă şi sustenabilă. De altfel Pioneer a anunţat la începutul anului intenţia de a comercializa hibrizi de porumb ceroşi, ca un prim produs obţinut cu CRISPR-Cas, care sunt în stadiul de testare în câmp şi de revizuire conform reglementărilor. Asta într-un orizont 2020.
Tehnologia are aplicabilitate la toate culturile Pioneer de interes, precum porumb, soia, rapiţă, grâu şi orez. Dar, pe larg, în revista Ferma.
