Instituţia elaborează metodologia, testează noile soiuri şi verifică anual puritatea varietală a soiurilor multiplicate, asigurând conservarea probelor din colecţia de referinţă şi fiind depozitarul Registrului soiurilor.
Înregistrarea noilor soiuri în Catalogul oficial naţional permite cultivarea şi comercializarea lor pe teritoriul României şi al statelor membre ale Uniunii Europene, fiecare soi fiind studiat timp de 2-3 ani, în funcţie de specie.
Negreşti – centrul cu cea mai mare încărcătură de teste
ISTIS dispune de 24 de Centre de Testare amplasate în cele mai reprezentative zone pedoclimatice ale ţării noastre, diversitatea de condiţii de climă şi de sol ale României impunând verificări riguroase ale valorii agronomice a soiurilor. ”Centrul pentru Testarea Soiurilor Negreşti – Vaslui este o autoritate etalon, dispunând de o mare încărcătură a câmpurilor experimentale. Administrăm aproximativ 70 hectare de teren agricol, 20 ha fiind câmpuri experimentale şi avem o infrastructură foarte bună. La Negreşti se desfăşoară cea mai extinsă activitate, celelalte centre din reţea având aproximativ 40 ha, unde testările se efectuează pe circa 15-17 ha. De aceea la Negreşti avem cea mai mare încărcătură de teste. La porumb, de exemplu, realizăm trei tipuri de teste: VAU (valoare agronomică şi utilitate), testul DUS (distinctibilitate – uniformitate – stabilitate), dar şi un test preliminar, pentru verificarea potenţialului de producţie”, preciza Alexandru Bran, director general adjunct tehnic al ISTIS.
S-a dublat numărul soiurilor româneşti
An de an, cercetătorii care se ocupă cu ameliorarea plantelor din toate speciile de culturi propun numeroase soiuri nou create, în vederea testării lor. Dar, în acest an se observă o creştere semnificativă a numărului soiurilor româneşti transmise către testare la Centrul de Testare a Soiurilor Negreşti. ”Personal, conduc testarea soiurilor din România şi mă ocup în mod special de pregătirea pentru înscrierea acestor soiuri în Catalogul Oficial. În 2019, dintre cele 198 de soiuri şi hibrizi înregistraţi, 80 sunt româneşti. Creşterea este semnificativă faţă de ultimii ani, iar faţă de 2018, când am avut 40 de soiuri şi hibrizi autohtoni, practic vorbim despre o dublare a acestora. În plus, s-a dublat faţă de 2018 şi numărul cererilor pentru viitoarele testări ale geneticii româneşti. Este o abundenţă a Staţiunilor de Cercetări din România care vin cu soiuri autohtone în testare”, menţiona Alexandru Bran.
Firme din toată lumea îşi testează creaţiile la Vaslui
La Centrul de Testare a Soiurilor Negreşti ajung pentru testări hibrizi şi soiuri de la toate firmele din lume, nu numai de la cele aflate deja pe piaţa românească. ISTIS are colaborare cu Catalogul comun al soiurilor, neputând fi realizate brevetarea şi includerea în Catalogul oficial decât după ce soiurile şi hibrizii nou creaţi trec prin această reţea de testare timp de minim doi ani şi maxim trei ani. Înregistrarea soiurilor se bazează pe rezultatele examinărilor oficiale, în special teste realizate în câmp şi care urmăresc un număr mare de caracteristici prin care soiul este descris. Testarea în câmp constă în două teste care stabilesc distinctivitatea, uniformitatea şi stabilitatea soiului (testul DUS) şi, pentru speciile de culturi de câmp, valoarea agronomică şi de utilizare (testul VAU). Caracterizarea unui soi este completată cu analize de calitate realizate în laboratoarele proprii.
Se simte o revigorare şi în sectorul plantelor de nutriţie
Datorită climei favorabile şi însuşirilor deosebite ale solurilor din cadrul Centrului de Testare a Soiurilor Negreşti, asociate cu sporirea interesului naţional pentru identificarea soluţiilor de redresare a activităţii de producere a plantelor furajere şi de ameliorare a pajiştilor din România, în ultimul timp a crescut volumul activităţii de testare pe acest segment. ”În ceea ce priveşte culturile furajere, ISTIS are cinci centre de testare, de la Negreşti şi până la Rădăuţi, Sibiu ori Satu Mare, ceea ce înseamnă posibilităţi de a realiza testări în condiţii diferite de climă şi de sol. Şi din acest punct de vedere, cel mai solicitat este Centrul de Testări de la Negreşti. Numai în ultimii doi ani, am primit spre testare aproximativ o sută de linii de plante furajere de la o companie olandeză, Barenbrug, cu sediul în Braşov, specializată inclusiv în producţia şi ameliorarea acestor specii. De asemenea, în ultimii ani avem în testări specii de plante furajere deosebit de valorase de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Pentru Pajişti Vaslui. Am constatat o radicală schimbare în bine, cu implicarea activă a doamnei cercetător Doina Silistru”, sublinia Alexandru Bran.
Dintre speciile de furaje înregistrate în Catalogul Oficial, singurele soiuri de obsigă şi sparcetă sunt de la Vaslui. “Chiar în primăvara 2019, am introdus în testări un nou soi de obsigă. Încă nu ne putem da seama de caracteristicile lui tehnice, urmărindu-l în testare timp de trei ani, dar după cum a plecat în vegetaţie, vigoarea lui este foarte bună. Rămâne să urmărim productivitatea şi calitatea, proiectate a fi mai bune decât la cele vechi. De asemenea, am început avem semne bune şi de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov, care a venit cu multe soiuri în testare şi care, de asemenea, s-a aflat într-o perioadă delicată”, declara Alexandru Bran.
Conectat la reţeaua europeană de testare
În cele 24 centre de testare ale ISTIS, există cinci centre cu testul DUS şi VAU pentru culturi de câmp, două centre cu testul DUS pentru culturi de legume, 17 centre cu testul VAU pentru examinarea soiurilor, două centre pentru determinarea purităţii biologice şi un centru pentru testarea menţinerii caracterelor.
ISTIS colaborează cu Institutele şi Staţiunile de Cercetare din România, cu instituţiile similare din statele membre UE, cu companiile străine interesate de testarea soiurilor în România, cu Universităţile de Ştiinţe Agricole şi cu persoane fizice sau juridice din ţară sau din străinătate. Soiurile înregistrate în Catalogul oficial român se transmit Comisiei Europene (DG SANCO), pentru înscriere în Cataloagele Comune ale Uniunii Europene, fapt care permite comercializarea lor pe întreg teritoriul UE. Aceste soiuri se transmit spre înscriere şi în Lista Soiurilor Eligibile pentru Certificarea Seminţelor, editată de Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Alexandru Bran: “În zona pedoclimatică a judeţului Vaslui este o abundenţă de soiuri noi pe care le testăm. Numai la porumb, pentru testarea DUS, avem 500 de linii-mamă, linii-tată şi hibrizi, iar pentru testarea VAU avem 400 de hibrizi, pe aproximativ 4 ha de parceluţe. În plus, aici realizăm testul post-control la porumb pentru toată România, unde anul acesta avem 4200 de hibrizi, pe circa 12 ha. Volumul de muncă este enorm”.
HIBRIZI TESTAŢI LA VASLUI, EXPORTAŢI ÎN UCRAINA
Clima şi caracteristicile de sol din zona Negreşti-Vaslui se aseamănă cu cele de pe aproape jumătate din teritoriul Ucrainei, astfel că mari companii internaţionale producătoare de seminţe aleg să realizeze în arealul vasluian testări ale soiurilor şi hibrizilor noi. ”Aşa se explică volumul mare de exporturi către Ucraina pe care îl înregistrează respectivele companii, aspect pe care nici eu nu îl înţelegeam. Vorbim despre export de hibrizi testaţi la Negreşti. Am înţeles exact despre ce era vorba în urmă cu vreo şapte ani, atunci când mi-am exprimat nedumerirea asupra numărului imens de testări pe care ni-l solicita o mare companie. În acel an, mi-au adus în testare vreo 700 de linii de porumb. Chiar am semnalat faptul că volumul de muncă este enorm, numai să scrii selectiv unele caracteristici pentru fiecare linie necesitând timp foarte mult. Hibrizii aflaţi în post-control au 10-24 caractere. Doar să scrii 4000 de hibrizi cât timp înseamnă, darămite să faci şi observaţii tehnico-ştiinţifice pentru fiecare”, explica Alexandru Bran.
Articol publicat în revista Ferma nr. 15/242 (ediţia 1-14 septembrie 2019)
