Deşi agricultura ecologică continuă să câştige teren în multe state europene, fermierii români se confruntă în continuare cu o problemă majoră: lipsa unei pieţe interne capabile să absoarbă producţia.
Acesta este şi semnalul de alarmă tras de Ionuţ Părăuşanu, fermier din Sineşti, judeţul Vâlcea, care spune că principala dificultate nu este producţia, ci valorificarea acesteia. Concluzia sa vine în urma discuţiilor purtate pe grupurile de profil dedicate cerealelor ecologice, unde numeroşi producători reclamă faptul că nu reuşesc să-şi vândă grâul ecologic la un preţ avantajos.
Fără piaţă internă, exportul rămâne principala soluţie
„În ţară nu prea se cumpără grâu ecologic. Problema este că nu există piaţă pentru consum în România”, explică fermierul. În opinia sa, lipsa cererii interne este evidentă inclusiv prin faptul că produsele finite sunt greu de găsit pe rafturile magazinelor.
„Nu se găseşte pâine ecologică în comerţ”, spune Ionuţ Părăuşanu, subliniind că, spre deosebire de România, în alte state europene există o piaţă mult mai dezvoltată pentru produsele obţinute din grâu ecologic destinat panificaţiei.
Totodată, acesta spune că, din discuţiile cu traderii, a aflat că diferenţa de aproximativ 40-50 de bani pe kilogram între grâul ecologic şi cel convenţional reprezintă, în mare măsură, costul transportului cu camionul până în Germania.
O livadă ecologică aflată la început de drum
Deşi semnalează problemele din sectorul cerealelor ecologice, Ionuţ Părăuşanu nu este cultivator de grâu, ci administrează o livadă certificată ecologic în judeţul Vâlcea. Exploataţia cuprinde meri, peri, pruni, nuci, dar şi suprafeţe mai mici cultivate cu cireşi şi vişini. În total, livada se întinde pe aproximativ şase hectare.
După mai mulţi ani de investiţii, această toamnă ar putea marca prima recoltă de mere comercializată ca produs ecologic. „La meri şi la peri am folosit produse biologice şi sper ca în această toamnă să fie primul an în care voi vinde mere ecologice”, spune Ionuţ Părăuşanu.
Totuşi, aşteptările sale sunt moderate, deoarece consideră că piaţa produselor bio rămâne restrânsă. „Există cerere, dar este foarte mică. Oamenii încă nu cumpără suficient produse bio şi nu le apreciază la adevărata lor valoare”, admite acesta.
După un an fără producţie din cauza îngheţului, 2026 aduce speranţe
Anul precedent a fost unul extrem de dificil pentru livada lui Ionuţ Părăuşanu. Îngheţurile târzii au compromis întreaga producţie, iar fermierul spune că nici măcar nu a fost înştiinţat că ar putea depune documentele necesare pentru constatarea calamităţilor, astfel că nu a beneficiat de despăgubiri din partea statului.
În schimb, anul acesta situaţia este complet diferită. „La pomi este un an foarte bun”, afirmă Ionuţ. Zona nu a fost afectată nici de grindină, iar precipitaţiile au fost suficiente pentru dezvoltarea plantaţiilor. „Până acum nu am simţit lipsa apei. Abia acum începe să se instaleze seceta”, afirmă vâlceanul.
Merii intră pe rod, iar perii promit producţii mai mari în următorii ani
Majoritatea pomilor sunt plantaţi în ultimii ani şi se află încă în faza de intrare pe rod. Merii au început deja să producă, motiv pentru care fermierul se aşteaptă la o recoltă foarte bună în acest sezon. Perii sunt încă tineri, cu vârste de aproximativ patru-cinci ani, iar producţiile sunt încă reduse, de ordinul câtorva sute de kilograme.
Perspectivele sunt însă optimiste, iar peste doi-trei ani exploataţia ar putea ajunge la producţii considerabil mai mari. În această toamnă, Ionuţ Părăuşanu va încerca pentru prima dată să valorifice merele ecologice ca fructe pentru consum în stare proaspătă.
El spune că a reuşit să ţină sub control atacul viermelui merelor, ceea ce îi permite să ofere fructe de calitate. Totuşi, lipsa unui spaţiu de depozitare reprezintă o problemă importantă şi îi limitează opţiunile de valorificare.
