Chiar dacă vor consuma accidental dintr-o plantă otrăvitoare, efectele nu vor fi dramatice. Existenţa plantelor otrăvitoare pe păşune trebuie verificată periodic şi se va proceda la distrugerea lor. În acest timp animalele vor fi mutate pe altă păşune liberă de astfel de plante.
Intoxicaţia caprelor se manifestă adesea prin disfuncţii digestive, spume la gură, pierderea echilibrului şi convulsii.
Alte surse ale intoxicării
Otrăvirea se poate produce prin acumularea unor substanţe toxice în organism ca rezultat al mestecării lemnului vopsit (copaci, garduri etc.) sau prin consumul buruienilor de pe marginea drumului, plante expuse gazelor provenite de la autovehicule sau stropite cu erbicide.
De asemenea, dacă în vecinătate, pe culturile care mărginesc păşunea se aplică erbicide sau substanţe toxice pentru combaterea rozătoarelor, caprele trebuie mutate preventiv pe o altă suprafaţă, deoarece vântul poate antrena o parte din substanţe pe plantele ce cresc lângă gard.
Majoritatea seminţelor folosite la înfiinţarea culturilor sunt tratate împotriva dăunătorilor. Depozitaţi aceste seminţe astfel încât caprele să nu aibă acces la ele şi instruiţi personalul fermei să nu comită greşeala de a le administra animalelor.
Unele erbicide sau fertilizante au acelaşi aspect cu cel al aditivilor furajeri şi pot fi confundate şi utilizate la prepararea nutreţurilor concentrate. Este o greşeală fatală pentru capre. Depozitaţi aceste produse în locuri special destinate şi marcaţi-le, în caz că s-a pierdut individualizarea realizată de comerciant.
INTOXICAŢIA AMONIACALĂ
Otrăvirea se poate produce şi ca urmare a unui aport în exces de azot neproteic (uree, amoniac) prin hrană, cu formarea de amoniac în cantităţi mari în rumen. Această intoxicaţie amoniacală se manifestă acut, primele simptome apărând chiar după 30-60 de minute de la ingesta raţiei toxice. Conţinutul ruminal exală un miros puternic de amoniac, iar pH-ul oscilează între 7,5 şi 8,5. Manifestările acestei intoxicaţii sunt diverse: scrâşniri ale dinţilor, apatie profundă, dureri abdominale, incoordonare a mişcărilor, convulsii.
Moartea survine în mai puţin de patru ore. Tratamentul de urgenţă constă în neutralizarea şi stoparea producţiei şi absorbţiei amoniacului prin administrarea de oţet şi apă foarte rece în cantităţi mari.
Antidotul în caz de otrăvire depinde de substanţa ingerată. În acest caz chemaţi un medic veterinar, dacă mai aveţi timp.
MESAJE PENTRU CRESCĂTORI
Stela Zamfirescu, vicepreşedinte ANCC Caprirom:
„Anul 2011 ne-a adus mari satisfacţii profesionale. Asociaţia şi-a dat examenul maturităţii prin activitatea desfăşurată pentru Controlul producţiei de lapte şi prin înscrierea unui număr important de membri în registrul genealogic la caprine.
În 2012 ne dorim ca activitatea filialelor zonale să fie vizibilă, să participăm în număr cât mai mare la Conferinţa Anuală de la Constanţa şi la Congresul Mondial al Caprelor organizat la Gran Canaria, Spania, în septembrie 2012. În definitiv, de dorim ca împreună să dezvoltăm durabil sectorul creşterii caprinelor în România”.
Ionică Nechifor, secretar general Romovis:
„În unele privinţe, 2011 a fost un an chiar foarte greu pentru noi, având în vedere că subvenţiile alocate n-au fost cele promise, dar mai ales pentru că seceta instalată încă din iulie a redus hrana animalelor şi implicit producţia de lapte. La carne, cerinţa a fost mare, iar preţul bun, şi în 2012 va fi la fel.
Pentru 2012, îmi doresc să rezistăm. De-a lungul timpului am trecut prin foarte multe, dar necazurile ne-au făcut să ne unim şi să rezistăm de la an la an, din generaţie în generaţie. Îmi doresc să mai rezistăm un an, după care sperăm că o să se schimbe guvernarea şi o să avem o politică coerentă în agricultură şi în zootehnie, una măcar pe termen mediu. Le doresc tuturor multă sănătate şi să se trezească pentru a vedea viitorul. Doar aşa vom reuşi”.
