Fermierii s-au pregătit din timp pentru o nouă campanie agricolă, iar însămânţările de primăvară au intrat în linie dreaptă.

ARAD
Lucrări minime pentru păstrarea apei în sol

Gheorghe Porubszki, președintele Asociației Producătorilor Agricoli „Țăranul Nădlăcan” cultivă floarea soarelui pe circa 5 ha, iar porumb pe 65 ha. Fermierul a început semănatul la sfârşitul lunii martie, mai întâi la floarea soarelui şi apoi la porumb.

La pregătirea patului germinativ fermierul a luat în calcul şi tehnologia de păstrare a apei în sol. “Toate terenurile pentru culturile de primăvară au fost arate din septembrie anul trecut, apoi le-am grăpat la sfârşitul lunii ianuarie, în săptămâna dinaintea primei zăpezi, tocmai pentru a încerca să limitez pierderea apei din sol. Acum pregătim încă o dată patul germinativ cu combinatorul şi vom semăna undeva la începutul lunii aprilie, până în data de 10, încercăm să ne încadrăm în termenul optim”, ne-a explicat Gheorghe Porubszki.

IAŞI
Semănatul la floare a început pe 5 aprilie

Marian Topală, fermier din judeţul Iaşi, a decis să cultive porumb pe o suprafaţă de 200 ha, iar floarea soarelui, pe 100 ha. “La floarea soarelui aş vrea să încep semănatul în jurul datei de 5 aprilie, iar la porumb, probabil după data de 15 aprilie. Deocamdată nu am început pregătirea patului germinativ pentru nici una dintre culturi, mai aşteptăm nişte ploi şi, probabil, pe 25 martie intrăm în câmp”, ne-a spus fermierul în preziua începerii lucrărilor.
În ceea ce priveşte protecţia culturilor, Marian Topală a precizat că în zona sa de activitate nu sunt atacuri masive de dăunători specifici care să afecteze culturile prăşitoare, aşadar va semăna sămânţa pe care a achiziţionat-o deja, netratată.

ARGEŞ
Nu semănăm în parcelele cu incidenţă mare de dăunători

Mihai Ion, preşedintele SA Ceresi Miroşi din judeţul Argeş, va înfiinţa în această primăvară 450 ha de porumb. Pe o parte din suprafaţă a pregătit patul germinativ în toamna trecută, urmând ca pentru restul suprafeţei să demareze lucrările pentru pregătirea terenului şi semănatul atunci când vremea îi va permite. Agricultorul a mai planificat înfiinţarea a 200 ha cu floarea soarelui. “Pentru cele 200 ha de floarea soarelui avem asigurate seminţele, erbicidele, iar îngrăşămintele cu fosfor au fost aplicate în toamnă”, ne-a spus acesta.

Fermierul se arată mulţumit de derogarea privind tratamentul seminţei cu pesticide neonicotinoide. “Noi am cumpărat sămânţă netratată în toamnă şi ne-am propus să nu semănăm în parcelele cu incidenţă mare de dăunători. Acum suntem bucuroşi că în această campanie putem folosi insecticide pentru combaterea răţişoarei şi a viermelui sârmă.

Nu am ţinut cont de acest aspect în stabilirea planului de culturi, am sperat până în ultimul moment la o soluţie şi ea a venit. Am dori să facem demersuri pentru a extinde derogarea şi pentru anii viitori, care să ne asigure obţinerea unor culturi cu o densitate corespunzătoare şi fără să avem prea mari emoţii în perioada de vegetaţie la porumb şi la floarea soarelui”, a argumentat Mihai Ion.

O problemă amânată

Derogarea primită din partea CE pentru România privind posibilitatea de utilizare a pesticidelor neonicotinoide în tratamentul culturilor prăşitoare, timp de 120 de zile, nu reprezintă o soluţie, ci “o amânare”, spune Marcel Cucu, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli (APA) Brăila. “Este doar o amânare cu 120 de zile. Problema nu este rezolvată. Derogarea a venit totuşi la timp, dar depinde foarte mult de firmele furnizoare, dacă au aceste substanţe pe stoc sau dacă trebuie de acum încolo să se aprovizioneze, pentru că discuţiile despre interdicţie s-au purtat încă din vara anului trecut, aşadar nu ştim în ce situaţie se află furnizorii”,  ne-a declarat acesta.

Marcel Cucu susţine că „problema nu era atât de mare dacă în locul acestor produse se identificau şi nominalizau altele, cu aceleaşi efecte, iar de acest lucru ar fi trebuit să se îngrijească Ministerul Agriculturii, ca gestionar al agriculturii româneşti”, spune fermierul. Acesta consideră că sunt absolut necesare demersuri începând de acum pentru anul viitor.

“Pentru că dacă ne trezim să facem din nou demersuri la începutul anul viitor pentru încă o prelungire, este clar că aceea nu se mai poate obţine. Această prelungire ar trebui să fie doar o rezolvare de moment, dar grija pentru soluţionarea problemei trebuie să o poarte MADR, pentru că eventuala lipsă de substanţe de tratare a seminţelor înseamnă un dezastru în agricultura românească. Este vorba de întârzierea unei decizii extrem de grave”, a conchis Marcel Cucu.

Probleme care ţin în loc agricultura

Gheorghe Porubszki, din Nădlac, judeţul Arad, vorbeşte despre alte probleme acute ale fermierilor. „Ne bucurăm că s-a prelungit termenul de utilizare a insecticidelor neonicotinoide pentru răţişoară şi alţi dăunători ai culturilor de primăvară, iar dacă ar mai şi ploua, ar fi totul bine. Cdin păcate, creşte iarăşi acciza la motorină, cresc preţurile la toate inputurile: sămânţă, erbicide, fungicide, absolut totul se scumpeşte şi preţurile produselor agricole ştim cu toţii care sunt: 0,70 lei/kg la grâu şi 0,57 lei/kg la porumb. Degeaba facem producţii, dacă nu reuşim să ne acoperim cheltuielile. Sunt probleme care ţin pe loc agricultorii”, ne-a spus Porubszki.

În IMB se seamănă direct în mirişte

Actuala campanie de primăvară în Insula Mare a Brăilei (IMB) prezintă o serie de noutăţi. Aşa cum ne-a declarat Lucian Buzdugan, preşedintele Consiliului de Administraţie al SC Agricost SA, începând cu acest an agricol vor dispărea lucrările de prelucrare a solului. „Introducem un nou sistem performant, ecologic, în agricultură, şi anume semănatul direct în mirişte. Aşadar, lăsăm solul nemobilizat ca să-şi dezvolte nestingherit activitatea biochimică, iar noi să intervenim numai cu semănatul şi recoltatul. Este o idee preluată recent din Argentina. Vom testa mai întâi pe o suprafaţă de 2.000 ha. Extindem acest gen de lucrare, achiziţionând noi maşini care seamănă direct în teren nepregătit. Avem câteva de la compania Horsch şi extindem acum gama (de maşini – n.red.) cu o firmă din Argentina”, ne-a spus Lucian Buzdugan.

Soia din Argentina

O altă preocupare a consiliului de administraţie al societăţii Agricost este legată de soia nemodificată genetic. „Dacă am văzut că Europa nu acceptă soia modificată genetic – şi face o mare greşeală, pentru că tot continentul consumă numai soia modificată genetic, am trecut să cultivăm soia pentru că este cerinţă pe piaţă şi este o plantă amelioratoare a solului. Vom cultiva 10.000 ha. E adevărat că sunt costuri mai mari şi producţii mai mici. Vom începe cu hibrizi rezistenţi la un erbicid, pentru testare”, a explicat specialistul. 

În acelaşi perimetru al noutăţilor, există şi un alt proiect ce priveşte o altă cultură leguminoasă. Este vorba despre extinderea suprafeţei de teren de lucernă. „Cultura structurează solul, îl face mai valoros, dar explorează foarte bine apa freatică, fiind o mare consumatoare de apă şi noi asta vrem, să ia apa direct din pânza freatică”, a mai spus Lucian Buzdugan.