În ultima decadă a Mărțișorului, temperaturile scăzute, brumele groase și înghețul la sol nu au afectat decât în mică măsură organele florale ale pomilor fructiferi. „La Stațiunea Pomicolă Iași, pe 19 martie, s-au înregistrat pe văi -7oC. Dar cu toate astea, am constatat, la cais de exemplu, că butonul floral, pistilul sunt viabile, nu au fost afectate decât într-un procent foarte mic”, ne-a declarat Eugen Cârdei, care a lucrat o viață-ntreagă la stațiune. Cercetătorul susține că o măsură de prevedere sunt tratamentele cu substanțe cuprice înainte de înflorit. Ca noutate, Eugen Cârdei recomandă Fighter Phos, un îngrășământ și potențiator lichid cu fosfor și potasiu, generator de rezistență la infecțiile cu ciuperci și bacterii. Produsul crește rezistența pomilor la secetă și la radiații, putând fi înglobat în programe integrate pentru culturi sau pentru combatarea agenților dăunători.
O stare fitosanitară optimă
Începând cu luna februarie, când temperaturile au fost mult pozitive, s-a declanșat pornirea sevei și a vegetației în toate zonele pomicole. „De aceea, până în momentul înfloririi, trebuie asigurată o stare fitosanitară corespunzătoare, pentru că și cei mai mulți patogeni au pragul biologic undeva la 6 grade; iar peste acesta își urmează evoluția. Ca urmare, trebuie asigurate tratamentele, fără a se ține cont de variațiile termice, cu fungicide specifice pentru fiecare specie în parte. Desigur, nu se aplică stropiri în timpul înfloritului, decât în situații de excepție”, a explicat Eugen Cârdei.
Caisul și piersicul, specii dintre cele mai vulnerabile la temperaturi scăzute, sunt la faza de buton roz, început de înflorit. Mărul este la începutul emiterii mugurilor floriferi sau la așa-numita „urechiușă de soarece”, moment în care este indicat a aplica uleiul horticol, dar nu Confidor Oil, acesta se aplică mai din vreme. Se recomandă Ovipron – un ulei mineral parafinic, înalt rafinat, cu acțiune insecticidă, fiind, de asemenea, un excelent adjuvant pentru alte produse de protecția plantelor de contact, a precizat cercetătorul.
O problemă: deficitul de apă din sol
„Problema e că cel puțin în partea de est a țării, în Moldova în special și în Dobrogea, este deficit mare de apă în sol. Zona nu a beneficiat de precipitații așa cum au fost în vest, aici seceta este destul de accentuată, adică solul are ceva apă pe adâncimea de 20-25 cm, dar mai jos este lipsă mare. Asta va influența fără discuție evoluția speciilor pomicole, deși au rădăcini mai profunde decât plantele de câmp. Însă nu vor fi afectate în foarte mare măsură”, a susținut Eugen Cârdei.
În fosta livadă Palocsay
În plantațiile pomicole din partea de nord-vest a țării, pomii sunt porniți în vegetație, mugurii sunt umflați, dar nu s-au deschis. „Deocamdată, în zona noastră, frigul nu a afectat livezile și nu sunt vor fi probleme, chiar dacă se vor înregistra temperaturi negative; ele apar atunci când pomii sunt în perioada de înflorire”, a explicat Eugenia Hârșan, directorul Stațiunii de Cercetare Horticolă Cluj-Napoca. În fosta livadă Palocsay, exploatată de stațiune, se execută tăierile de fructificare și stropirile de sezon cu substanțe cuprice și uleiuri minerale.
NU EXISTĂ RISCUL COMPROMITERII PRODUCȚIEI
Potrivit prognozei agrometeo, la sfârșitul lunii martie, în plantații pomicole s-a înregistrat repausul biologic, local s-a declanșat faza de umflare a mugurilor de rod, iar la soiurile timpurii de sâmburoase (cireș, cais, piersic) au început înmugurirea, dezmugurirea și, izolat, înflorirea pomilor fructiferi. „Pentru liniștea sufletească, livădarii pot să facă perdele de fum din grămezi fumigene, în cazul când se anunță iminența unor înghețuri la sol sau a unor brume groase. Dar, după mine, sunt paliative fără prea mare importanță. Nu cred că va exista riscul compromiterii recoltei pomicole a acestui an, chiar dacă se vor înregistra temperaturi deosebit de scăzute. Acestea vor persista o perioadă scurtă și este puțin probabil ca toți mugurii de rod să fie afectați în așa fel încât pierderile de producție să fie semnificative”, a susținut Eugen Cârdei.
Articol publicat in revista Ferma nr.6(167) 1 – 14 aprilie 2016
