În plantaţiile pomicole de pe renumita Vale a Dâmboviţei – printre puţinele bazine pomicole din ţară neatacate de „virusul” dezintegrării, lucrările de sezon se află în plină desfăşurare. Echipe de lucru specializate execută tăierile de rodire şi de formare a coroanei în plantaţiile tinere. După ce se va topi complet stratul de omăt, livădarii vor intra la fertilizarea pomilor.
„Pe noi ne-a bucurat zăpada – ne-a declarat Ion Oprea, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor Dâmboviţeni – a căzut după o lungă perioadă de secetă, din august 2011 nu a mai plouat pe la noi. Stratul de nea are o grosime medie de aproximativ 80 cm, suficient pentru a se reface rezerva de apă în sol. Avem formaţii pricepute în astfel de lucrări pretenţioase, deoarece, acum, din foarfece, se dirijează şi se prefigurează viitoarea recoltă”.
Tăierile de rodire – mugurii recoltei
„Să se respecte tehnologia, iată secretul unei producţii mari şi de calitate
Ion Oprea, preşedintele Asociaţiei pomicultorilor dâmboviţeni
Specialistul ne-a încărcat cu rodul unor detalii tehnologice: “Prin tăierile de rodire sau de producţie în livezile noastre, în care cea mai mare suprafaţă este ocupată de măr, urmărim refacerea şi păstrarea echilibrului între nivelul creşterii anuale şi mărimea recoltei de fructe. Eliminăm, astfel, semischeletul lung şi subţire, lipsit de ramuri roditoare. Rezultatul va fi simplificarea şi regenerarea vetrelor de rod, precum şi repartizarea simetrică a ramurilor de rod în coroana pomului”.
Am mai aflat de la inginerul Oprea că scopul urmărit prin aceste lucrări este echilibrarea vegetaţiei între bază şi vârful coroanei. Executate cu destulă atenţie, tăierile sunt necesare pentru a reduce povara excesivă de muguri de rod, pentru a preveni alternanţa de rodire şi a stabili mărimea optimă a ramurilor. În acest fel, se evită alungirea şi întrepătrunderea lor, fiindcă din cauza luminii insuficiente, în desişurile coroanelor se formează un mediu propice pentru înmulţirea şi dezvoltarea anumitor boli şi dăunători.
Fertilizarea şi lucrările solului
După repausul vegetal din timpul iernii, pomii trebuie a fi bine hrăniţi. De aceea, va urma în succesiune, lucrarea de fertilizare. „Folosim îngrăşăminte complexe NPK în doze de 400-500 kg la hectar. Începând cu luna viitoare, aprilie, vom intra la lucrările solului şi de proiecţie a coroanei. Afânarea superficială se realizează manual, printr-o praşilă cu sapa, când solul s-a zvântat, pentru a păstra o cantitate cât mai mare din apa acumulată din zăpadă”, ne-a mărturisit preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor Dâmboviţeni.
Tratamentele fitosanitare, atent aplicate
Din experienţă, oamenii livezilor ştiu că la pomii cu coroană deasă, stropirile se efectuează mult mai greu, existând, astfel, riscul ca tratamentele fitosanitare să nu-şi găsească eficienţa maximă, tocmai prin neaplicarea soluţiilor de combatere pe toate ramurile. “Sfârşitul lunii martie, începutul lui iunie, este perioada cea mai critică pentru instalarea rapănului. Dacă nu se aplică tratamente în acest interval, până la recoltare se vor înregistra infecţii cu conidii, spori ce asigură reproducerea ciupercilor.
Pentru a reduce presiunea de infecţie din livadă, facem curăţarea zonei de sub pomi şi tocarea frunzelor, deoarece descompunerea duce la distrugerea miceliului, iar riscul de infecţie se reduce”, a detaliat Ion Oprea.
În general, pomicultorii de pe Valea Dâmboviţei folosesc, de regulă, produse sistemice şi de contact. Spre exemplu, pentru combaterea rapănului, rezultate bune au dat fungicidele “Chorus” şi “Score”, care oferă protecţie ridicată, mai ales în perioada critică, când are loc infecţia primară. “Chorus”, cu substanţa activă cyprodinil, se aplică până la sfârşitul înfloririi şi este eficient la temperaturi mai mici de 10°C.
“Score” se utilizează după înflorire, la temperaturi de peste 10°C, iar substanţa sa activă este difenoconazol, în soluţie de 0,015%. Numărul tratamentelor anuale cu fiecare produs trebuie să fie de trei sau patru. Pentru făinare, şi-a dovedit eficacitatea produsul “Topas”, aplicat la începutul dezvoltării bolii, în doză de 0,3 l/ha.
Tratamentele se execută manual, cu pompa de spate, deoarece majoritatea livezilor sunt în sistem de cultură clasic. Mai departe, există grija şi cerinţa tehnologiei ca de la ultimul tratament să treacă exact două săptămâni până la perioada de recoltare.
INFO
LA GALAŢI
O nouă livadă a intrat pe rod
În comuna gălăţeană Griviţa se află cea mai tânără livadă din judeţul Galaţi. Exploataţia se întinde pe o suprafaţă de 6,4 ha ocupată cu piersic şi nectarin. În total 5.000 de pomi.
Nămeţii au ajuns la coroană
Deocamdată, la acest început de martie, nu se poate intra în livadă. Nămeţii au ajuns la nivelul coroanei pomilor. De aceea, Marian Tăbăcaru, proprietarul livezii, aşteaptă să se topească stratul de zăpadă şi să poată intra la lucru la tăierile pentru rodire.
După cum ne spune specialistul fermei, în livadă se va proceda la tăierea de fructificare, metoda lungă: ramurile mixte înserate pe şarpante, subşarpante şi semischelet nu se scurtează, ci se răresc la o distanţă de 15-30 cm. De asemenea, lucrarea are ca scop suprimarea ramurilor viguroase care cresc spre vârfuri, cu reţinerea prelungirilor şi a unei treimi din lungime.
Ramurile de rod reţinute pentru fructificare trebuie să fie situate cât mai spre baza semischeletului din mugurii dorminzi, adventivi şi stipelari. Tehnologia spune că ramurile mixte de pe schelet sunt cele mai valoroase, întrucât sunt cele mai bine hrănite şi pot asigura un spor apreciabil de producţie.
Marian Tăbăcaru a precizat că lucrările de formare a coroanei au fost terminate în timp optim şi în condiţii de calitate încă din toamna trecută, ca de altfel, toate lucrările prevăzute în tehnologie. În curând, se aşteaptă rezultatele unei munci de… manual!
