Reprezentanţii agricultorilor anunţă că situaţia este una destul de neplăcută şi spun că ei au cerut limitarea exporturilor, dar reprezentanţii Ministerului au combătut ferm o anumită limitare a comerţului cu cereale către extern.
Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli, anunţă că România se va afla într-o situaţie extrem de dificilă din cauza acestor importuri: „De 2-3 luni am tot anunţat că producţia reală de grâu a fost în România de 3,6 milioane de tone, din care 60% au plecat la export. Este total greşit! Trebuia să procedăm la fel ca şi Ungaria, Ucraina, Rusia, să punem limitări la export.
Am exportat 1,5-1,6 milioane de tone, iar 800 de mii de tone vor fi folosite pentru sămânţă. Rămân aproximativ un milion de tone pentru consum, când se ştie că România are un necesar de consum de două milioane de tone. Deci, va trebui să importăm”, ne-a declarat Matei. Desigur, importurile se vor efectua la alte preţuri, mai mari, iar acestea se vor reflecta pe piaţă, grâul pentru consum urmând să fie mai scump.
Probleme vor fi şi la recolta de anul viitor. „Doar 70-80% din suprafaţa totală a fost însămânţată. Din 2,1 milioane hectare au fost folosite doar 1,75-1,8 milioane de hectare. Nu vremea este de vină pentru această situaţie, de vină este lipsa finanţărilor. Da, toată lumea spune că s-a vândut scump, dar preţul motorinei a crescut, îngrăşămintele la fel.
Sămânţa va fi scumpă, iar omul va folosi ce are prin pod, din cauză că de la 0,7 lei s-a ajuns la 2 lei kilogramul, ceea ce e enorm!”, a precizat liderul FNPAR.
Preţuri în creştere la cereale
Achizitorii români de pe piaţa cerealelor anunţă creşteri accentuate ale preţurilor. Având în vedere perioada din an în care ne aflăm, cantitatea de porumb disponibilă pentru contractare a scăzut semnificativ. „Este de aşteptat ca în perioada următoare contractarea la porumb să fie oprită, din cauza lipsei produsului.
Contracte de achiziţie s-ar putea să mai fie semnate la sorg”, ne-au declarat oficiali Smithfield. La grâu, creşterile au fost de la 700-710 la 780 de lei, în timp ce la porumb, creşterea a fost de la 600-670 până la 740 de lei pe tonă.
Taxare inversă la cereale
Autorităţile române caută soluţii pentru combaterea evaziunii fiscale care se manifestă pe piaţa agricolă, cu precădere pe cea a cerealelor. În prezent se poartă discuţii cu autorităţile europene despre posibilitatea de a aplica taxarea inversă la cereale.
Producătorii au fost cei care au lansat iniţial această idee, chiar dacă sistemul oferă o „capcană”, după cum ne-a spus Viorel Matei, preşedinte FNPAR: „La taxarea inversă agricultorii, cei din prima verigă a lanţului, plătesc 24% TVA, banii ajung la buget, dar recuperarea se face foarte greu. Iar acei bani nu mai sunt la producător ci la stat, deci fermierul nu mai dispune de fonduri”.
