În asemenea condiţii, agricultorii sunt preocupaţi pentru a găsi cele mai eficiente măsuri pentru distrugerea buruienilor. Tendinţele actuale privind păstrarea biodiversităţii în lumea vegetală impun şi recomandarea modului de combatere a buruienilor.
“Se consideră că termenul de combatere, respectiv de distrugere a buruienilor, nu mai este adecvat. Buruienile trebuie reduse până sub pragul economic de dăunare (PED), adică acel grad de îmburuienare care nu influenţează semnificativ nivelul recoltelor. Aceasta se poate realiza prin aplicarea metodelor integrate de reducere a îmburuienării terenurilor şi cu o participare cât mai redusă a metodelor chimice, care se vor folosi numai după epuizarea celorlalte metode, iar dintre acestea se vor alege substanţele care au impact minim la poluare”, recomandă Vasile Popescu, agronom, într-un articol publicat în revista Ferma, ediţia 1-14 iunie 2017.
Potrivit acestuia, starea actuală de îmburuienare masivă a culturilor agricole din ţara noastră, existând o bună parte din cele 30 mii de specii de buruieni, necesită, pentru început, măsuri energice care să diminueze rezerva enormă de seminţe de buruieni şi de organe vegetative de înmulţire (rizomi, stoloni) existente în sol, după care se poate trece la măsuri mai lejere care pot menţine gradul de îmburuienare sub PED. Numai în aceste condiţii se poate trece şi la noi la aplicarea sistemului de lucrări minime ale solului şi de însămânţare fără arătură. (…).
Specialistul agronom susţine că prezenţa buruienilor, în regim controlat, poate constitui un stimulent pentru plantele de cultură în anumite condiţii. Care sunt acestea, aflaţi din revista Ferma, ediţia 1-14 iunie 2017!
