Când au completat cererea unică de plată în sistemul IPA, fermierii au fost obligați să identifice fiecare parcelă din blocul fizic. Cum s-a făcut acest lucru? Aplicația deschidea harta județului din care este respectivul fermier, apoi harta comunei, iar dacă agricultorul știa numărul blocului fizic, îl tasta și-i apărea suprafața exploatată de el (vezi foto).
În această suprafața era obligat să delimiteze fiecare parcelă. Dacă fermierul nu știa numărul blocului fizic, era nevoit să mărească harta localității și să identifice un punct de reper, o șosea, chiar o biserică, un curs de apă situat în vecinătatea terenului. După ce localiza blocul fizic, făcea o poziționare cât mai exactă a fiecărei parcele pe ortofotoplan. Dacă nu era sigur de distanță, abandona desenul pe calculator, măsura în teren și revenea cu noi informații care să-l ajute să facă un desen cât mai exact în sistemul informatic APIA.
„Dacă anul trecut la verificări, blocul fizic, să zicem 1A, era mai la stânga sau mai la dreapta, nu-ți găseam în teren parcela, unde ți-ai desenat-o pe calculator, o translatam și-ți primeai subvenția”, explică Dorel Stânea, șeful APIA Brașov.
În 2015, odată cu noua Politică Agricolă Comună, s-au schimbat și regulile. A intervenit sintagma identificare fără echivoc a parcelei. Regula face parte din Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS) din Regulamentul European 640/2014. Pornind de la aceste reguli fixate de Uniunea Europeană, Ministerul Agriculturii a elaborat Ordonanța 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți în agricultură pentru perioada 2015-2020, care spune astfel: „Pentru localizarea fără echivoc a parcelei agricole și identificarea amplasamentului și conturului acesteia se aplică o toleranță de amplasare, aferentă unei zone tampon calculată în aplicația electronică GIS, de 0,75 m”.
Cum procedează APIA când verifică ceea ce a declarat fermierul? „Angajații APIA încarcă pe GPS desenele făcute de fermieri în sistemul IPA și merg pe teren să verifice. Ne arată o abatere mai mare de 0,75 m față de ceea ce este în sistem, și tăiem de la plată parcela, ca și cum nu am fi găsit-o”, spune șeful APIA Brașov.
Dar lucrurile nu se opresc aici. „Îi identificăm o nouă parcelă, pe coordonatele noului amplasament, și-l sancționăm pentru că nu a declarat-o la APIA (sancțiune prevăzută la art.16 din Reg. European 640/2014 – n.red.). În primul an, spunem că a fost neglijență și-l sancționăm cu până la 3% din valoarea subvenției care i se cuvine. Dacă în următorul an face aceeași greșeală, sancțiunea merge până la 9%, în al treilea an, până la 27% din subvenție. Până la urmă, fermierul poate fi suspectat și de rea intenție”, detaliază Dorel Stânea.
APIA elaborează în acest moment setul de sancțiuni pentru plata pe suprafață și metodologia de control. „Avansul din subvenția pe suprafață, dacă se va plăti fermierilor, se va plăti în orb, cum s-ar spune. După finalizarea setului de sancțiuni, vor fi, probabil, și fermieri nevoiți să dea șnapoi o parte din subvenție”, adaugă șeful APIA Brașov.
