Janos Romfeld, vicepreşedintele Asociaţiei, , ne-a scris, nemulţumit fiind de “birocraţia excesivă” din instituţiile subordonate Ministerului Agriculturii. Intervenţia conducătorului Registrului Genealogic al rasei lipiţane vine pe fondul în care Asociaţia eliberează solicitanţilor adeverinţe pentru APIA privind Pachetul 8 din Măsura 10.
În mod expres, APIA şi ANZ roagă ca în adeverinţele pentru P 8 din M 10 „creşterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon” să fie înscrise şi microcipurile ecvideelor, astfel încât cererile unice de plată cu solicitare de P8 să cuprindă doar microcipuri, nu dangale sau nume ale femelelor.
„Un cal reprezintă mult mai mult decât o cifră!”
„Noi considerăm că microcipul nu este relevant pentru cai, la adeverinţele eliberate am trecut şi numele cailor. Un cal reprezintă mult mai mult decât o cifră. Asta se pare că deranjează!”, ne-a declarat Janos Romfeld.
Acesta subliniază că “în evidenţele zootehnice, dar şi în înscrisuri sau competiţii, cabalinele sunt individualizate cu nume. În controalele pe teren, identificarea unui cal pe bază de microcip este foarte anevoioasă. Un proprietar cu mai multe animale nu poate prinde lesne o iapă să-i poată fi citit microcipul, dacă nu i se cunoaşte numele”.
De asemenea, în Registrul Genealogic, ca şi în programul informatic pe calculator, animalele sunt înscrise cu numele lor. „Cum poate fi identificat calul (dacă nu i se cunoaşte numele) în cazul dispariţiei microcipului, lucru des întâlnit?”, se întreabă retoric Janos Romfeld.
Efectivele au ajuns la mai puţin de jumătate
„Consider că birocratizarea excesivă alimentează dezinteresul iubitorilor de a mai creşte cai de rasă. Şi acest lucru se vede în accesarea redusă a Măsurii 10 – agro-mediu şi climă – Pachetul 8 din PNDR”, ne-a declarat Janos Romfeld.
Potrivit fostului campion naţional la atelaje, din cei 65 de proprietari eligibili, cu 160 de iepe, membri ai Asociaţiei, doar 17 (cu 46 de animale) au accesat această măsură pentru a primi plăţi compensatorii de 200 euro/UVM/an.
„Ineficienţa măsurii a concurat la scăderea preocupării iubitorilor de animale de a creşte cai de rasă lipiţană, numărul mânjilor înregistraţi anual împuţinându-se de la 113 la 28! Pe fondul diminuării sprijinului de stat (de la 1.000 la 200 euro/iapă), Asociaţia şi-a subţiat efectivele: de la 790 de animale (560 iepe şi 230 armăsari), a ajuns 290 (din care 60 armăsari), deţinute de 76 crescători”, a precizat Janos Romfeld.
Acesta propune ca pe situl www.anarz.eu, la căutare ecvidee, după introducerea microcipului, pe lângă celelalte informaţii, să apară şi numele calului. „Cred că această informaţie este extrem de utilă şi poartă un mesaj încurajator pentru creşterea cailor. Opinia mea are la bază experienţa a 20 ani de când conduc Registrul Genealogic al rasei de cai lipiţani, timp în care am înregistrat 1.248 mânji cu părinţii lor”.
un articol de
MARIAN MUŞAT
