Compania investeşte constant 15 la sută din profit în cercetare şi ameliorare. În acest an, în ceea ce priveşte rapiţa, vedeta hibrizilor se preconizează a fi cunoscutul Visby.
„Rapool vine în piaţă cu cei mai performanţi hibrizi, cei mai adaptaţi hibrizi la condiţiile meteo climatice din România. În trei ani vom ajunge la 45-50 la sută din cota de piaţă, prin suprafaţa de rapiţă cultivată din România. Acum avem 4,5 la sută din suprafaţa semănată cu rapiţă din România. Colegii noştri din Bulgaria au, în trei ani, peste 70 la sută din suprafaţa cultivată cu rapiţă”, a declarat George Aldescu, directorul general al Rapool Ring România.
Noutăţile acestui an sunt, în mod clar, hibrizii Clearfield. „Este o noutate absolută în România şi intrăm în piaţă cu patru asemenea hibrizi. Sunt pe staţii. Am tot testat de trei ani, din punct de vedere al valorii culturale, iar în acest an vom face marketing şi cred că vom însămânţa primele suprafeţe din România cu hibrizii Clearfield”, a mai afirmat Aldescu.
Potrivit acestuia, este un pas mare pentru fermieri. „Cred că vedeta acestui an, în funcţie de cereri, va fi hibridul Visby, un hibrid foarte cunoscut în Europa, solicitat de majoritatea fermierilor. Pe locul următor cred că va fi Rohan, şi apoi ceilalţi hibrizi”, ne-a spus oficialul Rapool.
Tehnologia Clearfield
Potrivit lui George Aldescu, tehnologia Clearfield pentru rapiţă este o tehnologie nouă, de foarte mare fineţe iar fermierii vor trebui să înveţe să o folosească pentru că, în momentul de faţă, la începerea producţiei nu se ia în considerare conţinutul de ulei, seminţele de buruieni şi, în special, de rapiţă sălbatică în masa de seminţe. „Dar probabil că, în viitor, se va ajunge să se plătească, în exclusivitate, sămânţa de rapiţă.
Tehnologia Clearfield distruge seminţele de rapiţă sălbatică, plantele de rapiţă sălbatică şi samulastra de grâu”, a mai afirmat Alescu. În acest fel, rapiţa de cultură are un spaţiu de nutriţie mai mare, beneficiază mai bine de valoarea îngrăşămintelor şi foloseşte mai eficient îngrăşămintele. De aici rezultă costuri mai mici cu îngrăşămintele, pentru că sunt utilizate sută la sută de rapiţă şi, prin urmare, fermierii vor avea venituri mai mari. Ţara noastră este printre primele care adoptă această cultură, iar oficialii Rapool speră ca aceasta să aibă succes.
Fermierii români, şi nu numai, sunt deschişi la noutate. „Pentru noi, toţi fermierii sunt deschişi la noutate. Este un lucru normal, pentru că dacă vrei să faci producţie, dacă vrei să ai calitate la producţie trebuie să apelezi întotdeauna la ce-i mai nou, ce e mai important. Noi credem că mai puţin de 3.000 de kg/ha nu va obţine niciun fermier. Când utilizezi un hibrid bun, performant, chiar când nu aplici o tehnologie nouă, producţiile sunt bune”, spune Aldescu.
Hibrizii anului 2012
Pentru această primăvară, Rapool are pregătite două tipuri de hibrizi de rapiţă, respectiv Makro şi Achat. Makro este un hibrid de ultimă generaţie, cu un potenţial foarte ridicat de producţie, atât în boabe cât şi în ulei. Începutul înfloririi este mediu, iar maturarea este medie spre tardivă. Acesta produce o masă vegetativă compactă cu o talie medie a plantelor şi rezistenţă foarte bună la frângere pentru o recoltare uşoară.
Achat se remarcă în practica agricolă printr-un potenţial ridicat de producţie, atât în boabe cât şi în ulei. Acesta produce foarte multă masă verde, cu o talie înaltă a plantei şi rezistenţă foarte bună la aplecare şi frângere. Plasticitatea ecologică îl recomandă în special în zonele unde sunt posibile perioade lungi de vegetaţie. Rapool recomandă ca perioada de semănat să fie primăvara, cât mai devreme, iar adâncimea de semănat de 2-3 cm, în funcţie de tipul de sol. Densitatea recomandată este de 70-80 plante/mp.
Pentru toamna acestui an, hibrizii noi de rapiţă ai Rapool sunt Abakus – hibrid de talie medie, foarte bună rezistenţă la spargerea silicvelor; Sherpa – hibrid cu densitate foarte mare de silicve, conţinut superior în ulei; Rumba – hibrid timpuriu, de talie mică (circa 150 cm), foarte bun la iernare şi patru tipuri de hibrizi de tip Clearfield, respectiv WRH 350 CL, WRH 351 CL, RAP 0953 CL, NPZ 0951 CL. Din portofoliul anului 2011 mai fac parte hibrizii Visby, Compass, Hammer, Diffusion, Rohan şi Xenon.
Întâlnirile în câmp depăşesc aşteptările în vânzări
„Noi ajungem la client printr-o reţea de zone, care au deja un protofoliu de clienţi stabiliţi prin sucursala Saaten Union, Rapool având în spate acţionari comuni ca şi Saaten Union, care este sub aceeaşi umbrelă. Rapool funcţionează pe aceeaşi reţea de promovare şi, în acest fel, ajungem la clienţi. Desigur, mai avem şi articole în presă pe care le publicăm”, ne-a declarat Bogdan Craiciu, director tehnic Rapool Ring România.
Acesta a amintit de vara trecută, când a făcut o campanie în toate publicaţiile de specialitate. „Am invitat toţi cititorii, indiferent de ocupaţie, la întâlnirile noatre în câmp. Deci noi am încercat să promovăm cât mai mult firma, noutăţile, lucrurile cu care venim noi în piaţă şi aşa mai departe.
Am avut un feedback foarte bun, depăşindu-ne cu mult bugetul alocat de sămânţă pentru primul sezon de vânzări. Noi aveam un target, l-am depăşit cu mult. Din păcate, vremea nu i-a ajutat pe toţi clienţii noştri. Noi dorim binele tuturor. Dacă lor le este bine şi nouă ne este bine”, a mai spus Craiciu.
Cultura de rapiţă la nivel global
Potrivit unui studiu prezentat în conferinţa de lansare a noii filiale Rapool Ring România, evoluţia producţiei de rapiţă la nivel global a fost în creştere în ultimii 50 de ani. „În ultimii 50 de ani producţia de rapiţă a crescut cu 2,24 la sută (n.r. 0,26 deca tone pe hectar). Dacă ne uităm la ultimii 20 de ani, avem creştere asemănătoare, respectiv 0,3 deca tone pe hectar. Zona europeană ocupă un loc fruntaş în zona ocupării rapiţei”, a declarat Frank Grosse, director al diviziei internaţionale din cadrul Rapool-Ring GmbH.
În Uniunea Europeană, în ultimii 50 de ani, producţia de rapiţă a fost de 0,24 deca tone pe hectar, iar în ultimii 20 de ani de 0,53 dt/ha. În ceea ce priveşte România, recolta este de 0,38 dt/an, în ultimii 20 de ani, în timp ce în Polonia de 0,54, în Marea Britanie 0,27, în Franţa 0,24, iar în Germania de 0,67 dt/ha.
