La rândul său, vicepreședintele AOAR, Gabriel Biriș, a declarat că impozitul pe construcții speciale este una dintre deciziile care se află în top cinci măsuri negative, într-un studiu al măsurilor fiscale luate de guvernele României după 1 ianuarie 2009 și până în prezent, și a precizat că acest impozit va afecta negativ în special sectorul agricol.
Vicepreședintele PDL Theodor Stolojan susține că taxa pe construcții speciale este o taxă pe investiții și că aceasta îi va afecta pe fermieri, care vor fi descurajați să mai investească în infrastructura agricolă. În opinia sa, faptul că acest gen de taxe există și în alte țări, precum SUA sau Polonia, nu este relevant, deoarece România are nevoie de investiții masive în infrastructură, comparativ țările date drept exemplu.
Impozitul pe construcțiile speciale este de 1,5% din valoarea acestora și vizează numai persoanele juridice. Sunt exceptate de la plata impozitului terasele pe arabil, plantațiile pomicole și viticole, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, instituțiile publice, asociațiile, fundațiile și celelalte persoane juridice fără scop patrimonial, precum și clădirile pentru care Consiliul Local a acordat scutire de la plata impozitului pe clădiri conform titlului IX din Codul fiscal.
Ministrul pentru buget: „Nu e o taxă nouă, ci eliminarea unei excepții”
În ciuda tuturor solicitărilor adresate reprezentanților Guvernului pentru eliminarea acestui nou impozit, aplicat de la 1 ianuarie 2014, Guvernul nu pare să vrea a da înapoi. Taxa pe construcții speciale nu reprezintă o taxă nouă, ci eliminarea unei excepții, a declarat ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea.
„Este normal ca orice este mijloc de producție să fie impozitat. Noi nu am introdus o taxă nouă, noi am eliminat o excepție. De ce unii să plătească o taxă la mijlocul lor de producție și alții, la mijlocul lor de producție, inclusiv stâlpii de electricitate, fără care nu pot să ia bani de la consumatorul final, de ce să nu plătească? S-a eliminat o excepție, nu s-a introdus o taxă. Veniturile care se încasează din eliminarea unei excepții, adică a face aceleași reguli pentru toată lumea, nu unii să plătească și alții nu, veniturile merg către toți românii, în construcția de drumuri, în salarii, pensii”, a explicat Voinea, citat de Agerpres.
Acesta a precizat că „eliminarea acestei excepții” a fost făcută astfel încât să fie deductibilă. „Taxa aceasta care se plătește se scoate din calculul bazei de impozitare pentru impozitul pe profit, deci se evită o dublă impozitare pentru companii. Ce pierd pe o parte, câștigă pe altă parte.(…) Nu putem face comparații, când avem 33% venituri în PIB și media europeană este de 47%… Nu putem avea nici cheltuieli corespunzătoare, mai ales când nu colectăm ceea ce trebuie colectat”, a mai spus Voinea.
Cui și cât a plătit APIA în ianuarie 2014?
În ianuarie 2014, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat și efectuat plăți către beneficiari în valoare de 3,3 mld. lei (752 mil. euro), informează Agenția.
Plăți pe suprafață
Din Fondul European de Garantare în Agricultură (FEGA) (plăți aferente Campaniei SAPS 2013) au fost plătiți 2,45 mld. lei către 905.000 beneficiari, din totalul de 1.048.402 de solicitări de plată. Pentru Axa II a PNDR s-au efectuat plăți de 73,4 mil. lei, iar pentru Plățile Naționale Directe Complementare (PNDC) 1 și 6 – peste 458 mil. lei, care au ajuns la 370.000 fermieri.
Măsuri de piață
Totodată, pentru plățile aferente măsurilor de piață, beneficiarii programelor de reconversie în sectorul viti-vinicol, fructe și lapte în școli sau grupuri de producători au primit 15,1 mil. lei.
Programele de promovare a produselor agricole, inclusiv pentru vinuri și restituiri la export, au beneficiat în cursul lunii ianuarie 2014 de aproximativ 1 mil. lei.
APIA menționează că pentru ajutoarele destinate Persoanelor cele mai Defavorizate din România (PEAD) 2013 au fost virați peste 7,5 mil. lei.
Zootehnie: Plăți doar pentru ovine și caprine
În ceea ce privește ajutoarele din bugetul național, APIA a plătit pentru PNDC în sectorul zootehnic 345 mil. euro către 58.000 de crescători de ovine și caprine, iar pentru primele de asigurare în agricultură – 1,8 mil. lei. „Pentru bovine nu se plătește nimic până în martie, pentru că dosarele sunt încă în control administrativ. Ni s-a spus că în martie ni se vor da banii, dar nu știm exact când”, ne-a declarat Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România.
DIRECTOR NOU LA APDRP
David Eugen Popescu este, din 30 ianuarie 2014, noul director general al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP).
Acesta a fost numit în funcție după ce fostul director general al APDRP George Turtoi a preluat funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, în locul lui Achim Irimescu.
David Eugen Popescu este angajat al APDRP din 2009 și a ocupat, până în ianuarie 2014, funcția de director general adjunct plăți.
