Agricultura este concentrată în câmpiile din nord, în regiunile Tesalia, Macedonia şi Tracia, unde se află vaste culturi de porumb, grâu, orz, sfeclă de zahăr, bumbac şi tutun. Creşterea nivelului de trai a dus între timp la o intensificare a producţiei de fructe şi legume.
Chiar dacă se confruntă cu mari dificultăţi economice, Grecia continuă să fie un furnizor important de produse agricole în interiorul Uniunii Europene şi nu numai. Citricele, tomatele, măslinele, pepenii şi strugurii sunt printre cele mai solicitate produse pe pieţele externe. În ultimii ani, guvernul elen a cerut proprietarilor de viţă-de-vie să producă vinuri de calitate superioară pentru a creşte exporturile.
Creşterea animalelor este o practică des întâlnită în această ţară. Carnea de capră şi de oaie, precum şi produsele lactate sunt extrem de populare şi reprezintă aproximativ şase la sută din producţia agricolă. Renumita brânză feta, obţinută din lapte de oaie, este un adevărat brend naţional.
În ciuda patrimoniului său maritim, Grecia nu joacă un rol atât de important la nivel mondial din punct de vedere al pescuitului. Capturile relativ mici provin atât din Marea Mediterană, cât şi din apele Oceanului Atlantic.
Dependenţa de subvenţii
Raportat la dimensiunea economiei naţionale, sectorul agricol al Greciei este unul dintre cele mai mari din comunitatea europeană, contribuind cu 3% la formarea produsului intern brut (PIB). Sectorul s-a restrâns însă considerabil în ultimul deceniu şi constă acum mai ales din ferme mici, care depind pentru supravieţuire de subvenţiile europene şi de preţurile minime garantate.
Patria măslinilor
Circa 765.000 de hectare, ceea ce reprezintă aproximativ 16 la sută din suprafaţa agricolă a Greciei, sunt destinate culturilor de măslini. Din totalul de 276 milioane de copaci, 200 milioane sunt exploataţi pentru producţia uleiului de măsline, iar restul, pentru producţia de măsline de masă. Anual, fermierii greci produc în jur de 397.000 tone de ulei de măsline, din care 70% sunt absorbite de piaţa internă.
Grecii redescoperă viaţa la ţară
Pentru a stimula producţia agricolă, Grecia a adoptat un sistem de cooperative agricole încă din 1915. Aceste forme asociative sunt acum grupate într-un mare sindicat, beneficiind în permanenţă de susţinerea guvernelor. Majoritatea fermelor sunt însă de mici dimensiuni. Potrivit ultimului recensământ agricol, suprafaţa medie a unei exploataţii este de 6,5 hectare.
În total, Grecia numără peste 711.000 de gospodării agricole, dintre care aproape 95% ocupă o surpafaţă mai mică de 20 hectare. Circa 13 la sută din ferme sunt specializate pe producţia vegetală, iar 29 la sută au ca principal domeniu de activitate cultivarea măslinilor.
Femeile susţin piaţa muncii
Ocuparea forţei de muncă în sectorul agricol a scăzut aproape la jumătate în ultimele trei decenii. Dacă în 1981 Grecia avea 972.000 de fermieri, zece ani mai târziu numărul acestora s-a redus cu circa o sută de mii. În prezent, s-a ajuns la 528.000 angajaţi full-time în agricultură, ceea ce reprezintă aproxiativ 12 la sută din totalul forţei de muncă. Interesant este însă faptul că în jur de 40 la sută dintre fermierii greci sunt femei, 55 la sută au vârsta peste 55 de ani, iar opt la sută sunt mai tineri de 35 de ani.
Totuşi, în ultima perioadă, pe fondul crizei economice şi al măsurilor de austeritate impuse de guvern, numeroşi eleni au părăsit oraşele şi s-au apucat de muncile câmpului, mai ales în zona de vest a ţării şi în Tesalia (nord-est). Aproximativ două treimi dintre persoanele care doresc să-şi schimbe viaţa au studii universitare şi trei sferturi au cel puţin 44 de ani.
Cei mai mulţi dintre ei sunt interesaţi de cultivarea măslinilor, agricultura ecologică sau cultivarea de plante aromate şi farmaceutice.
Republica Elenă, în cifre
• Teren agricol: 4,69 milioane ha (cca. 35,5% din suprafaţa totală a ţării);
• Teren arabil: 2,1 mil. ha (cca. 44,7% din totalul terenului agricol);
• Păduri: 3,8 mil. ha;
• Suprafaţa agricolă irigată: 0,79 mil. ha;
• Populaţia: 11,3 milioane locuitori;
• Membru UE din 1981.
INFO
BIO
Agricultura ecologică
În Grecia, peste 24.000 de producători sunt certificaţi în agricultura ecologică. Potrivit datelor oficiale, în 2009 suprafaţa cultivată în regim ecologic a fost de circa 318.000 hectare, ceea ce reprezenta 4,1% din suprafaţa Uniunii Europene alocată culturilor bio. Uleiul de măsline, legumele şi cerealele sunt cele mai populare produse ecologice elene.
P.A.C.
Subvenţii încasate ilegal
Grecia este una dintre marile beneficiare ale actualului sistem de subvenţii europene. În 2010, plăţile de sprijin în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) au totalizat peste 3 miliarde de euro, dintre care aproximativ 2,44 miliarde au constituit plăţi directe, 493 milioane au fost alocate prin programul de dezvoltare rurală şi circa 65 milioane euro pentru măsurile de intervenţie pe piaţă.
Cu toate acestea, Grecia va trebui să restituie circa 425 milioane de euro din subvenţiile agricole acordate de guvern în condiţii neconforme cu legislaţia Uniunii Europene.
ECONOMIE
Valoarea producţiei
Conform rapoartelor oficiale, valoarea totală a producţiei agricole obţinută în 2011 a fost evaluată la 9,592 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 2,7 la sută din totalul înregistrat pe teritoriul Uniunii Europene. Sectorul vegetal a contribuit cu 69,9 la sută, dintre care 11,2 procente au însemnat valoarea producţiei de cereale, iar 17,4 la sută, producţia de legume şi cea horticolă. Valoarea economică a sectorului zootehnic a reprezentat 30,1 procente din totalul producţiei agricole.
VITICULTURĂ
Moştenire istorică
Viţa-de-vie a fost cultivată în această regiune a lumii încă din antichitate. În prezent, Grecia ocupă locul 13 în lume în ceea ce priveşte producţia de vin. Potrivit Eurostat, anul trecut fermierii eleni au obţinut 2,95 milioane hectolitri de vin, de pe o suprafaţă de aproape o sută de mii de hectare. Totodată, Grecia este al treilea producător mondial de stafide, după Turcia şi SUA.
