Pentru un bun start în vegetaţie, cerealele de toamnă cer un sol afânat la 20 cm adâncime, mărunţit, bine nivelat şi fără resturi vegetale. Pentru a îndeplini aceste deziderate, fermierii trebuie să adopte diferite strategii, în funcţie de starea de uscăciune a solului:
• Arătura trebuie efectuată imediat după recoltarea premergătoarei, în cazul speciilor cu recoltare timpurie, urmată de mărunţirea solului, pentru a permite acumularea şi conservarea în sol a viitoarelor ploi. Astfel, arătura va beneficia de apa existentă în sol. Dar în cazul precipitaţiilor abundente, vor fi necesare distrugerea buruienilor ce vor invada terenul şi pregătirea suplimentară a patului germinativ.
• Mărunţirea stratului superficial de sol se impune imediat după recoltarea premergătoarelor timpurii, astfel încât să faciliteze acumularea eventualelor ploi şi să împiedice evaporarea apei. Mărunţirea va fi urmată de arătură atunci când umiditatea solului este potrivită, dar nu mai târziu de două săptămâni înainte de semănat. În cazul în care precipitaţiile nu vor fi suficiente, mărunţirea va fi urmată de pregătirea terenului prin discuiri repetate care să mărunţească solul până la cel puţin 15 cm adâncime.
• În cazul premergătoareler mai târzii, ţinând cont de seceta severă, terenurile se vor pregăti fără arătură, prin lucrări care să permită mărunţirea suficientă a bulgărilor de sol, dar şi printr-o mărunţire şi încorporare bună a resturilor vegetale.
• Acolo unde sistema de maşini permite, se va semăna direct.
Strategia de fertilizare
Aplicarea îngrăşămintelor la grâu are ca obiectiv realizarea optimului economic între randamentul culturii şi costurile ocazionate de fertilizare. Principiile de bază la stabilirea strategiei de fertilizare sunt: cerinţele de consum ale culturii, evoluţia azotului furnizat de sol şi posibilităţile de utilizare de către plante a azotului furnizat de sol sau provenit din îngrăşămintele aplicate.
Cerinţele globale de azot, fosfor şi de potasiu, pentru realizarea unui randament economic optimal, sunt diferite de la un an la altul. Pentru l00 kg de boabe şi pentru producţia corespunzătoare de paie, grâul foloseşte din sol următoarele cantităţi de elemente nutritive: 2,3-3,3 kg N; l,1-1,8 kg P2O5 şi 1,9-3,7 kg K2O pentru producţii de boabe de minim 3000 kg/ha.
Ritmul de absorbţie a elementelor nutritive depinde de dezvoltarea culturii şi urmează o curbă caracteristică, astfel că până la sfârşitul înfrăţirii cantitatea absorbită este scăzută, în medie 40 kg de azot/ha. Ceea ce duce la concluzia că în toamnă sunt suficiente doze de 40-50 kg de N/ha şi 60-80 kg de P2O5/ha, aplicări care vor fi urmate de fertilizările faziale odată cu reluarea vegetaţiei în primăvară.
INFO
PÂINEA ŢĂRII
Cultivăm circa 2,5 milioane ha de grâu
Cerealele sunt principala sursă de hrană a omenirii. Din cele 2,4 mld tone de cereale produse pe plan mondial, 1,1 mld sunt folosite pentru uz alimentar, 800 mil. ajung în hrana animală, iar restul de 500 mil. tone se folosesc pentru seminţe şi pentru industrializare.
Grâul este a treia cea mai utilizată cereală după porumb şi orez, iar ca aport în alimentaţie, grâul este al doilea după orez, ţinând cont de folosinţa largă în hrana animalelor şi în industria grâului.
În România, grâul este cea mai importantă cereală de toamnă, cultivată pe suprafeţe ce tind să ajungă la 2,5 mil. ha, în ultimii ani suprafeţele cultivate cu grâu variind între 1.850.000 şi 2.400.00 ha, în funcţie de condiţiile climatice şi de preţul cerealelor.
Soiuri de la KWS
Preţurile de achiziţie foarte mici şi necesitatea eficientizării acestei culturi determină din ce în ce mai mulţi fermieri să se orienteze spre soiuri de grâu cu un potenţial productiv foarte mare în condiţii tehnologice bune. Firma KWS Seminţe are în portofoliu cinci soiuri de grâu care au potenţial de producţie de peste 9 t/ha. Dintre acestea, două sunt nearistate – Cubus şi Calisol, şi trei aristate – Exotic, Solehio şi Zephyr.
