un reportaj de
MARIAN MUŞAT

După ce au încheiat ciclul de producţie, legumicultorii olteni au trecut la eliminarea resturilor vegetale ale culturilor de tomate, ardei şi castraveţi.
O lucrare importantă de care depinde sănătatea viitoarelor culturi este dezinfecţia solului cu substanţe omologate, gen Nemasol 510 sau Basamid Granule.

foto: canva.com 

Revizii de toamnă la final de sezon

„Ne pregătim pentru o nouă recoltă de verdeţuri de toamnă. Cei mai harnici cultivatori au plantat salata verde, ridichea de lună, ceapa verde, spanacul, pentru a ieşi pe piaţă cu trufandalele de toamnă, înainte de instalarea iernii. Cei mai mulţi, însă, pregătesc terenul pentru noua recoltă ce va fi înfiinţată începând cu a doua jumătate a lunii decembrie şi până către finalul lui februarie”, ne-a declarat Ion Păunel, preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) Olt.
În spaţiile de producţie se fac reviziile curente: se repară structura solariilor, se înlocuiesc foliile deteriorate.

Varza a blocat piaţa

În câmp, pe parcursul lunii noiembrie, grădinarii au cules legumele vărzoase – varză de toamnă, conopidă, gulie, brocoli.
„Cu toate că suprafeţele cultivate cu varză anul acesta sunt mai mici decât în alţi ani, se pare că este un blocaj la varză. În funcţie de zonă, preţurile sunt mai mari sau mai mici; în arealele de cultură consacrate, gen Luguleţu, kilogramul costă între 40 şi 60 de bani, la en gros, iar în Olt, 60-80 de bani/kg. În piaţă, consumatorul găseşte varza undeva între 1,2 şi până spre 2 lei/kg. Cea mai căutată este varza de Buzău; e ceva mai scumpă decât varietăţile locale şi cea din Ardeal, cum este varza de Moşna. De asemenea, conopida vine pe un trend ascendent, costând en gros 0,80-1,4 lei kilogramul, en gros, iar acasă la producător – 1,8-3 lei/kg”, a susţinut liderul SPA.

Culturi distruse din cauza bolilor şi dăunătorilor

Ion Păunel a precizat că legumicultorii olteni au avut destule probleme cu bolile şi dăunătorii specifici, sublinind că „unii dintre cei mai agresivi dăunători anul acesta au fost Tuta absoluta la tomate şi tripsul în culturile de ardeioase şi vânătă. „Însă o mare problemă am avut cu virusul mozaicat al tutunului, care se transmite prin ardei şi tomate şi pentru care nu prea există leac”, a precizat Păunel.

Recolte la jumătatea unui sezon normal

Pentru legumicultorul din Pleşoiu, anul 2010 nu a fost unul dintre cei mai buni; au fost multe încercări şi o pierdere de producţie de 40-50 la sută. „Eu am mizat pe cultura de tomate şi pe varza extratimpurie, dar am avut preţuri extrem de mici în perioada când au venit importurile din Macedonia. La ora actuală am o cultură de conopidă la care recoltez aproape o lună de zile, pentru că am plantat-o eşalonat”, a susţinut cultivatorul.

Pregătiri spentru noul ciclu de producţie

Simon Idita, un cunoscut legumicultor din Pleşoiu, se străduia din plin să repare solariile pentru noul ciclu de producţie. „Pentru că nu am avut bani să le repar la timp, acum le-a venit rândul. Normal era ca până în această perioadă (început de noiembrie – n.r.) să fi pus ridichile, salata şi ceapa verde în ele. Am renunţat la producţie în cele patru solarii, pentru reparaţii. În primele zile din decembrie semănăm roşiile timpurii cu sămânţă hibridă bulgărească (Paris şi Prekos) şi castraveţii”, ne-a declarat cultivatorul.

Cu tocătoarea în hectarul de vânătă

Pentru producătorul agricol oltean anul a fost bun. „Numai că spre sfârşitul sezonului nu am avut unde să dau vinetele şi am băgat tocătoarea în ele. Am avut aproape două hectare de cultură în câmp. Am vândut şi cu 80 de bani kilogramul ca să scap de ele. De asemenea, a fost şi un blocaj la varză, urmată de o cădere de preţ, din cauză că nu s-a vândut, cum, de altfel, nu s-a mai vândut nici conopida. La en gros costa 1 leu şi 1,5 lei la piaţa liberă”, a conchis Simon Idita.

Din cauza atacurilor agenţilor patogeni şi de dăunare, în spaţiile protejate s-a mers până la distrugerea în totalitate a culturilor legumicole – ION PĂUNEL, preşedintele SPA Olt

CALENDARUL GRĂDINARULUI, „LA GRĂDINA RITEI”

Povestea “La grădina Ritei” a început în primăvara anului 2013, odată cu promovarea unui model inedit de grădină cu paturi supraînălţate. Câteva dintre beneficiile acestui concept inedit sunt:
• datorită aleilor înierbate sau protejate cu folie şi scoarţă, în grădină se poate intra chiar şi după ploaie, fără a te murdări;
• în primii doi ani lipsesc aproape cu desăvârşire buruienile, deoarece în paturi se pune un mix de turbă, gunoi de grajd;
• prin introducerea în grădină a florilor, acest spaţiu poate fi un loc de relaxare şi odihnă;
• în plus, florile ademenesc şi polenizatorii naturali ai plantelor.
Click AICI şi urmăreşte materialele video cu sfaturi de sezon pentru întreţinerea unei grădini de mici dimensiuni, postate în fiecare vineri pe pagina de Facebook şi pe canalul Youtube „La grădina Ritei”!