Autorităţile de la Bruxelles pregătesc relaxarea reglementărilor privind alimentele modificate genetic, ceea ce ar putea permite ca unele produse să ajungă în supermarketuri fără etichetare specială, spre nemulţumirea unor state membre.
Uniunea Europeană se apropie de o schimbare importantă în modul în care reglementează ingineria genetică în agricultură. Comisia pentru Mediu a Parlamentului European a aprobat acordul negociat în decembrie între statele membre şi eurodeputaţi, un pas esenţial către adoptarea noilor reguli.
Dacă reforma va fi confirmată, unele alimente obţinute prin modificări genetice ar putea ajunge pe rafturile magazinelor fără etichete speciale şi fără testări suplimentare. Asta ar însemna că, pentru consumatori, va deveni mult mai dificil să ştie dintr-o privire ce tip de produse cumpără.
Cum să fie clasificate noile tehnologii genetice?
Noua legislaţie propune împărţirea modificărilor genetice în două categorii.
1. În cazul intervenţiilor considerate mai limitate, produsele ar urma să fie tratate similar cu cele convenţionale, fără obligaţia de etichetare.
2. În schimb, pentru modificările mai ample, standardele stricte actuale ar rămâne valabile. Chiar şi în aceste condiţii, noile creații genetice vor continua să treacă prin procedurile oficiale de testare şi aprobare prevăzute de lege.
Privind partea bună
Susţinătorii relaxării regulilor spun că tehnologiile moderne ar putea ajuta la dezvoltarea unor plante mai bine adaptate provocărilor actuale. Printre exemplele invocate se numără grâul rezistent la făinare, porumbul mai tolerant la secetă sau arahidele fără potenţial alergenic. Cercetătorii şi industria agricolă speră că astfel de inovaţii ar putea contribui la reducerea impactului schimbărilor climatice, la creşterea securităţii alimentare şi la întărirea competitivităţii fermierilor europeni.
Dezbateri aprinse înainte de votul final
Totuşi, nu toată lumea este de acord. Ministrul german al Mediului, Carsten Schneider, critică ferm planul, considerând că decizia ar putea avea efecte negative asupra agriculturii şi economiei rurale. El susţine că agricultura fără organisme modificate genetic trebuie să rămână o opţiune realistă şi accesibilă.
Citeşte şi:
NTG – o revoluţie în agricultură sau o cale spre monopol?
În plus, a cerut lanţuri de aprovizionare clare, astfel încât produsele modificate genetic şi cele nemodificate să poată fi diferenţiate. Pentru ca noile reguli să intre oficial în vigoare, este nevoie de un vot majoritar atât în plenul Parlamentului European, cât şi în rândul statelor membre.
