Ferma din Viişoara a aparţinut fostului IAS Poiana, unde Gheorghe Marinca a lucrat din anul 1982, după ce a mai trecut un an pe la IAS Apahida. Meseria de bază a fermierului din Viişoara este cea de inginer mecanic, iar la Institutul Politehnic din Cluj-Napoca a obţinut diploma de inginer de mecanică agricolă. Fermierul îşi aduce aminte că pe vremea lui Ceauşescu, la IAS Poiana produceau nu mai puţin de 40.000 tone de siloz. „Acum cred că tot judeţul Cluj nu mai face atâta siloz. Aveam 15 combine de recoltat porumbul siloz şi zece pentru fân. Au fost alte vremuri”, încheie fermierul scurta incursiune în trecutul agricol.
Cât priveşte prezentul, inginerul mecanic îndrăgostit iremediabil de vaci spune cu o claritate soră cu diamantul: „relaţia specială dintre om şi vaca de lapte poate fi şi dăunătoare atunci când se întâmplă să nu mai fie viabilă economic, pentru că te poate duce în faliment”. Însă vacile îi sunt atât de aproape, încât şi în perioada în care falimentul flutura drept stindard în fermele de lapte nu a renunţat la ele. Cu certitudine şi apartenenţa la Cooperativa Someş-Arieş l-a ajutat să treacă peste acele hopuri.
Ferma creşte acum 340 de bovine, din care 110 capete sunt la muls. Efectivul are la bază un nucleu de Bălţată Românească ameliorată masiv cu Montbeliarde. Producţia medie se ridică la 24 litri/cap de vacă, ceea ce, ar spune unii, nu e nici prea bine, dar nici prea rău. Laptele îl vinde către cooperativă cu 1,20 lei/litru, iar din trei în trei luni primeşte un bonus la recalculare.
Fermierul precum o pită scoasă din cuptor munceşte 650 hectare de teren agricol. Absolut toată suprafaţa este arendată.
(…)
Cea mai performantă vacă din fermă este un BNR – Bălţată cu Negru Românească – cu picioare «strong» – punctează fermierul – care dă 52 litri lapte/zi”. În nucleul de bază predomină Bălţata Românească de tip Simmental, linie pe care s-a lucrat masiv cu material seminal din rasa Montbeliarde.
Gheorghe Marinca are doi copii, dar niciunul nu va continua businessul lui. În schimb, toată speranţa pentru continuarea muncii lui o pune în nepotul său. Urmaşul fratelui care i-a fost asociat până la trecerea la cele veşnice.
Citiţi pe larg povestea unui fermier precum pâinea scoasă din cuptor, în revista Ferma, ediţia 1-14 septembrie 2017!
