Seceta începe să schimbe structura fermelor iar preţurile cerealelor pun presiune pe rentabilitate. Gabriel Stuparu îşi pregăteşte campania de toamnă cu o strategie diferită de cea din anii trecuţi.

Aproximativ 200 de hectare cu rapiţă şi cam tot atâtea cu grâu ar urma să înfiinţeze fermierul din Cipău (judeţul Mureş) în această toamnă, în timp ce suprafaţa de porumb va fi substanţial diminuată. Culturile de orz şi floarea-soarelui câştigă în schimb teren, considerate alternative mai potrivite într-un context în care seceta a devenit una dintre principalele ameninţări pentru culturile de primăvară.

Tot grâul recoltat în vară a fost depozitat

Problemele fermierului nu se opresc însă la pregătirea campaniei de toamnă. Gabriel Stuparu are o cantitate importantă de grâu pe stoc. De fapt, spune că nu a vândut nimic din ce a recoltat în această vară, în aşteptarea unui preţ mai bun de valorificare.

Deşi în portul Constanţa preţul ajunge, potrivit fermierului, la aproximativ 1,20 lei/kg, în zona sa ofertele sunt mult mai mici. „Am 1.500-1.600 de tone de grâu pe stoc. Deşi în portul Constanţa se vehiculează un preţ de 1,2 lei pe kilogramul de grâu, la noi în zonă nici măcar de 90 de bani nu primim”, spune administratorul societăţii David Agro Invest.

Acesta nu este însă foarte optimist că situaţia se va schimba radical nici în următoarea perioadă. Evoluţia contractelor la termen şi informaţiile pe care le are din piaţă nu îi dau motive să creadă că grâul va ajunge în curând la nivelul de preţ pe care îl consideră necesar pentru o rentabilitate corespunzătoare.

4.500-4.700 de lei, costul pe hectar la grâu

În opinia fermierului, un preţ de 95 de bani până la un leu/kg ar fi fost mult mai apropiat de realitatea costurilor cu care s-a lucrat în acest an. „Înfiinţarea şi întreţinerea culturii ne-a costat între 4.500 şi 4.700 de lei/hectar”, recunoaşte Stuparu.

În calcul intră inclusiv preţul motorinei, care a ajuns la aproximativ 11 lei/litru, dar şi cel al îngrăşămintelor complexe, care s-au apropiat de 5.000 de lei/tonă sau chiar au depăşit acest nivel, în funcţie de produs şi de tehnologia folosită. În aceste condiţii, un preţ de 85-86 de bani/kg nu mai lasă, în opinia sa, suficient spaţiu pentru profit.

14-15 kilograme de grâu pentru un litru de motorină!

Pentru Gabriel Stuparu, presiunea economică asupra fermierilor poate fi ilustrată cel mai simplu prin comparaţia dintre preţul grâului şi cel al motorinei. „Tatăl meu, care a fost preşedinte de CAP, îşi aminteşte de o perioadă în care un kilogram de grâu era echivalentul a unui litru de motorină, ca şi preţ. Astăzi, pentru a cumpăra un litru de motorină sunt necesare 14-15 kilograme de grâu. Este de neconceput. Diferenţa este fantastic de mare”, consideră fermierul din Mureş.

Citeşte şi:
Când îşi va relua producţia Azomureş. Fermierii aşteaptă îngrăşămintele româneşti

Frustrarea sa este cu atât mai mare cu cât diferenţa dintre preţul materiei prime şi cel plătit de consumatorul final este extrem de mare. „Mă doare pe mine foarte tare că părinţii şi bunicii noştri, cu pensii foarte mici şi oameni cu un venit foarte mic, cumpără pâinea cu 12 lei, 13 lei probabil, chiar şi mai scump. Şi noi vindem cu 80 de bani kilogramul de grâu. Asta mă doare sufletul”, exclamă Gabriel Stuparu.

Adaptarea devine singura strategie

Pentru el, care lucrează 640 de hectare, problema nu mai este doar aceea a unui an agricol dificil. Este vorba despre o presiune care se acumulează de la un sezon la altul. Seceta reduce predictibilitatea producţiilor, costurile de producţie rămân ridicate iar preţurile de valorificare nu oferă întotdeauna marja necesară pentru a recompensa riscul şi capitalul investit.

În acest context, Stuparu încearcă să îşi adapteze strategia din fermă: mai puţin porumb, mai mult orz şi floarea-soarelui şi o structură de culturi care să îi permită să gestioneze mai bine atât riscul climatic, cât şi volatilitatea pieţei.