„Un singur an am avut producţie, restul numai chin. După ani de muncă, de la jumătatea verii trecute, într-o lună şi jumătate, focul bacterian a distrus livada!”, ne spune Călin Baciu, fermier şi specialist în protecţia plantelor.

O plantaţie de gutui înfiinţată în 2017 pe 3,5 hectare, în sistem ecologic, este în pragul dezastrului. „După perioada de reconversie, plantaţia a fost certificată bio şi am avut un singur an cu producţie vandabilă. Apoi totul s-a dat peste cap, din rău în mai rău”, ne-a relatat proprietarul livezii – Călin Baciu.

Două greşeli majore

• Prima greşeală: a ales să facă o plantaţie în sistem ecologic. „E cea mai proastă variantă dintre toate, cel puţin pentru gutui. Poate la păr şi la alte specii boala ar putea fi ţinută sub control, chiar şi în sistem bio”, spune pomicultorul.
• A doua greşeală: Este posibil ca materialul săditor să fi fost deja bolnav încă din pepinieră. „Din păcate, am confirmarea că am adus boala în plantaţie odată cu materialul săditor. Dacă aduci boala cu materialul din pepinieră, şansele de nereuşită trec de 80%, după părerea mea, mai ales în sistem bio. Boala poate sta în latenţă 2-3 ani, după care, dacă găseşte condiţii favorabile şi apar şi greşeli tehnologice, pur şi simplu arde tot, este ca şi un incendiu fără flacără şi fără fum”, ne-a declarat Călin Baciu.

Tratamente efectuate corect şi la timp

Deşi are experienţă în controlul acestei boli într-o plantaţie de păr, în sistem convenţional, fermierul a constatat „pe propria piele” că gutuiul este mult mai sensibil. Mai ales „dacă pomul este infestat încă din pepinieră, nu ai şanse… Dacă pomii nu sunt infestaţi din pepinieră, atunci trebuie luate măsuri preventive, de profilaxie continue, inclusiv combaterea dăunătorilor”, a remarcat Călin Baciu.

Ştim că principalii vectori de transmitere sunt insectele, polenizatorii, păsările, vântul, ploaia, etc. De asemenea, nu este recomandat să faci normare de rod, mai ales în timpul înfloririi şi pe vânt puternic. Orice „rană” este o cale de intrare a bolii şi a bacteriilor. Ustensilele de lucru şi mâinile trebuie dezinfectate după fiecare pom”, recomandă specialistul în protecția plantelor.

Atac sistemic şi generalizat

Focul bacterian este o boală cauzată de bacteria Erwinia amylovora şi afectează numeroase specii de pomi fructiferi, în special mărul, părul şi gutuiul. Agentul patogen atacă frunzele, florile, fructele, lăstarii, frunzele, trunchiul şi se răspândeşte rapid şi cu uşurință, putând duce la uscarea pomului sau chiar a plantației.

Boala „intră” în livadă, atacă sistemic şi coboară, inevitabil, prin ramuri către trunchi şi apoi, în momentul când atinge punctul de altoire, pomul este „terminat”. Bacteria Erwinia amylovora secretă compuşi foarte agresivi care au capacitatea de a dizolva foarte repede peretele celular, astfel că apare deshidratarea ţesutului vegetal: aşa-numitul „lemn ars”.

Ce observăm pe pomi?

Focul bacterian „atacă” de la vârful lăstarilor anuali, care sunt „arşi”, apoi apare „cârja” – vârful lăstarului se îndoaie, devine lemnos şi se înnegreşte. „Deşi literatura de specialitate spune că infecţia este florală, în plantaţia mea am observat atac de foc bacterian înainte de înflorire, încă din faza de rozetă şi apoi pe frunzele tinere”, a detaliat Călin Baciu.

În vară se observă crăpături la nivelul ritidomului (stratul extern al scoarţei) pe tulpină, iar în faze foarte avansate apar şi nişte scurgeri.

Din experienţa proprie, fermierul a observat că factorii climatici (umiditatea, ploile, vântul şi temperaturile ridicate) favorizează apariţia şi răspândirea bolii. „Din iunie am avut arderi pe lăstari şi de câte 50 cm pe săptămână – mai ales la umiditate şi temperaturi ridicate”, a precizat Călin Baciu.

Poţi să supravieţuieşti cu boala aceasta în plantaţie. Totul este să ai creşteri mai mari decât arderile, să ai o balanţă pozitivă de creştere. Dar pentru gutuiul în sistem ecologic este o boală incurabilă dacă ai adus-o din pepinieră. Eu mă pregătesc să defrişez livada. – CĂLIN BACIU, Fermier şi specialist în protecţia plantelor

Prevenţia e cel mai bun tratament

Dacă sunt efectuate la timp, tratamentele cu substanţele cuprice sunt eficiente în prevenirea răspândirii bolii, dar nu „distrug” bacteria odată ce aceasta a infestat pomii. „Probabil doar antibioticele ar putea distruge bacteria aflată deja în interiorul pomului. De asemenea, se pot folosi virusuri bacteriofage, dar acestea necesită condiţii speciale pentru tratament şi sunt dificil de efectuat”, a spus Călin Baciu.

Ramurile atacate trebuie eliminate prin tăiere. „La noi se recomandă tăierea ramurilor afectate la 30-50 cm sub ultimul punct de arsură, iar literatura nord-americană spune că până la 1 m sub ultimul punct de arsură”, a remarcat Călin Baciu. Materialul tăiat se adună şi se arde. După tăiere, se recomandă aplicarea unui produs cupric pentru a izola plaga şi a opri intrarea bacteriilor.

Călin Baciu a folosit în plantaţia proprie două soiuri de gutui: Bereczki – un soi vechi unguresc şi ”Aurii” – un soi românesc. Din proprie experienţă, Călin Baciu a constatat că „Bereczki este tolerant, iar „Aurii” are o sensibilitate fantastică la focul bacterian”.

SFATURI PENTRU REUŞITA PLANTAŢIEI DE GUTUI

Pentru cei care vor să înfiinţeze o plantaţie de gutui, Călin Baciu recomandă: „o documentare temeinică. Se ştie că sunt unele soiuri tolerante sau cu oarecare rezistenţă la focul bacterian. Apoi este nevoie de material săditor sănătos, liber de boli. După care, dacă aceste condiţii sunt îndeplinite, fiecare pom trebuie supravegheat şi efectuate permanent măsuri de prevenire a apariţiei bolii!”.