Fermierul român, ghimpe-n coasta legiuitorului! - Revista Ferma
5 minute de citit

Fermierul român, ghimpe-n coasta legiuitorului!

coperta ferma 1 1 15noi2015 o m Fermierul român, ghimpe-n coasta legiuitorului!

Timp de zeci de ani, cu nepăsare sau cu bună ştiinţă, pajiştile României au fost supuse unui proces de degradare care continuă şi în zilele noastre, sub atenta orânduire a unui sistem corupt şi a unor legi proaste. În toată această perioadă, mai toate taxele de păşunat încasate de Consiliile Locale s-au dus oriunde, numai în întreţinerea pajiştilor nu. La cum se prezintă astăzi aceste suprafeţe, nici banii europeni n-au prea dat iama în pajiştile ce erau recunoscute odată drept „aurul verde” al României. Şi-atunci, e nevoie de mult dezbătutele amenajamente pastorale? Categoric, da! E nevoie de ele de cel puţin 20 de ani încoace, doar că Statul, proprietar de drept al pajiştilor, prin administraţiile locale, s-a făcut că plouă… Pseudo-politicile agricole ale României, pentru care s-au alocat bani gârlă şi vorbărie multă i-au făcut pe unii din mari şi mai mari şi cam atât! Nu tu cadastru, nu tu ameliorarea animalelor şi întreţinerea pajiştilor, nimic!

 

Dar altfel stau lucrurile când vine vorba de subvenţiile fermierilor şi de drepturile acestora. Aici, legea e lege! Iar legea românească, aşa strâmbă cum poate fi ea, dă cu flit regulamentelor europene care îndeamnă la cerinţe rezonabile de eligibilitate. De pildă, SPRIJINUL CUPLAT. Conform prevederilor europene, sprijinul cuplat se acordă sub forma unei plăţi anuale, în limite cantitative definite şi se bazează pe suprafeţe şi producţii fixe sau pe un număr fix de animale. Regulamentul CE nr. 1307/2013, articolul 52, alin. 3 precizează că sprijinul cuplat poate fi acordat în acele sectoare sau regiuni care sunt afectate de anumite dificultăţi. Doar că vine România cu Ordinul 619/2015 care, pe lângă plafonarea numărului de animale eligibile la plată precizează, printre alte condiţii pe care trebuie să le îndeplinească fermierii activi crescători de vaci cu lapte că animalele trebuie să fie înscrise în Registrul Genealogic al rasei, cu excepţii. E drept că mai peste tot în statele vest europene cărţile de rasă există de zeci şi sute de ani, iar noi suntem abia la început (şi cu asta!). Regulamentul european spune într-adevăr că vacile eligibile pentru acordarea sprijinului cuplat trebuie să fie într-o evidenţă naţională, dar nicidecum nu impune Registrul genealogic! Dimpotrivă, Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 prevede că „Pentru ca instituirea unui sistem de identificare să fie acceptată, nu trebuie să se impună producătorului cerinţe exagerate în materie de formalităţi administrative. Trebuie prevăzute inclusiv termene rezonabile de punere în practică”. La fel ca şi în cazul amenajamentelor, e nevoie de Registrul Genealogic pentru că în lipsa lui nu se poate desfăşura COP-ul şi nici nu pot fi implementate programe de ameliorare. Ce te faci însă când acesta devine condiţie pentru sprijinul financiar? Pe de-o parte, Statul român pare să ignore cu totul sintagma „sectoare sau regiuni care sunt afectate de anumite dificultăţi”, excluzând practic de la plată destul de mulţi potenţiali beneficiari şi, mai mult, dacă adună „cu forţa” bovinele României în Registrul Genealogic, fără un control riguros, se duce naibii valoarea genetică şi performanţele productive!!!

 

Lista inepţiilor din legislaţia agricolă românească e lungă, costisitoare pentru fermieri şi păguboasă pentru ţară. Iată încă una, desprinsă din problema amenajamentelor pastorale, de care aminteam la început (apropos, acestea se amână din nou – citiţi în pagina 10). Potrivit OUG nr. 34/2013, în articolul 6, alin. 2, se instituie obligaţia Consiliilor Locale (proprietarii de pajişti) de a întocmi amenajamente pastorale. Mai mult, sprijinul european pe suprafaţa de păşune, acordat utilizatorului de pajişti, adică fermierul, este condiţionat de existenţa unui amenajament pastoral. Practic, fermierul nu va putea beneficia de sprijinul pe suprafaţă dacă nu îndeplineşte o cerinţă care nu îi este imputată lui! De cealaltă parte, Consiliile Locale nu au prevăzut un buget special pentru întocmirea amenajamentelor pastorale şi, în consecinţă, fermierul român este lipsit de un drept fundamental, european, prin simplul fapt că acesta este condiţionat, de către Stat, să dispună de ceva ce Statul ar trebui să realizeze şi nu realizează! Dar cui să-i pese, oare? Noi, Ferma, am solicitat Bruxelles-ului lămuriri cu privire la aceste aspecte. Aşteptăm răspunsuri…

 

Chiar aşa să fi ajuns ţara noastră, lăsată la cheremul unor interese meschine şi atât?!

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →