Inginerul Neculai Dulceanu administrează o fermă de 600 de hectare în Hăneştii Botoşanilor, comună situată în partea de nord-est a Câmpiei Moldovei. Dacă în anii din urmă finaliza însămânţările de primăvară la sfârşitul lunii aprilie, iată că precipitaţiile au întârziat campania de semănat cu aproape o jumătate de lună. 

Odată ce s-au îmbunătăţit condiţiile de climă şi sol, a reînceput lucrul în câmp, dar sunt multe porţiuni de teren unde nu se poate interveni că este ud.

Cultivatorul este fan Syngenta

Fermierul şi-a propus să pună floarea soarelui pe 170 ha, porumb pe 140 şi soia pentru înverzire pe 20 de hectare. Are pregătit agronomic terenul din toamnă, dar va trebui să refacă patul germinativ.

„Noi avem terenurile în Podişul Moldovenesc, zona a VI-a de fertilitate. Pentru cultura porumbului am achiziţionat sămânţă hibridă de la mai mulţi producători: Lidea (pentru porumb siloz conceptul DUO SILO – doi hibrizi cu profil agronomic compatibil, complementari în valorile nutriționale), Dekalb, Corteva, Maisadour… Cultiv câte 30 de hectare cu hibrizi de la fiecare companie, iar ca densităţi merg pe 70.000 de plante la hectar. De asemenea, la floarea soarelui folosesc genetică Syngenta (sunt fan Syngenta), hibrizii cultivaţi dând cele mai bune rezultate pe zonă. În lipsa tratamentului sămânţă, măresc norma de boabe germinabile la hectar, undeva la 68.000, ca, în final, să rămână în jur de 50.000 b.g./ha”, a precizat cultivatorul.

Grâu-i frumos, sănătos şi bine hrănit!

El este bucuros că a reuşit să semene în prima epocă 52 ha cu sfecla de zahăr, 15 cu borceag, 10 cu mazăre şi vreo trei hectare cu lucernă.

În funcţie de starea vremii, va intra cu tratamentele la rapiţă, vor urma culturile de grâu şi sfecla de zahăr, aceasta din urmă este bine răsărită şi dacă întârzie prea mult cu erbicidarea va fi o problemă.

Neculai Dulceanu nu are emoţii ca în anii trecuţi când seceta a dijmuit serios din recolte. Un picuţ l-a necăjit rapiţa, deoarece din 60 de hectare va trebui să întoarcă o solă că plantele nu-s răsărite aproape deloc! În afară de acest mic accident, are grâul de toamnă (120 ha) frumos, sănătos şi bine hrănit.

În premieră, testarea tehnologiei strip-till

Pentru un agronom cu mai aproape trei decenii de experiență de câmp, cum este botoşăneanul Neculai Dulceanu, provocările climatice l-au determinat să testeze noile sisteme de prelucrarea solului. Se gândeşte la modul cel mai serios să înlocuiască tehnologia şi să însămânţez direct în mirişte, fără pregătire.

„Anul ăsta am semănat 20 ha de grâu cu tehnologia strip-till sau ”cultivarea în benzi”, sistem de agricultură conservativă ce combină avantajele agriculturii convenţionale (prelucrarea, uscarea şi încălzirea solului doar în fâşiile unde se face însămânţarea. Am plătit unui fermier care are semănătoare performantă şi, uimitor, grâul arată chiar mai bine decât cel semănat de mine convenţional. Voi testa tehnologia şi pe culturile de floare şi porumb, în loturi de câte 30 ha fiecare”, a precizat botoşăneanul.

Dacă rezultatele vor confirma aşteptările, fermierul va căuta soluţii de extindere a tehnologiei. „Trebuie cumpărate utilajele (o maşină de semănat performantă şi un tractor de cel puţin 350 CP), investiţie ce se ridică la vreo 300 mii de euro! Or, eu nu am suprafaţă atât de mare care să suport un asemenea cost. O să găsesc variante; asocierea cu un fermier cu care să folosim utilajele în comun sau achiziţia să se facă prin structurile asociative la care sunt membru: cooperativa agricolă sau GAL-ul „Valea Başeului de Sus”; eu aşa văd lucrurile”, a punctat acesta.  

Preţ bun la sfecla de zahăr – o cultură „costisitoare şi a naibii de periculoasă!” 

Neculai Dulceanu consideră că sfecla de zahăr este o cultură costisitoare, “foarte periculoasă”, de mare risc financiar, cu costuri care depăşesc peste 12.000 lei pe hectar. Într-un an secetos, o producţie de 50 de tone pe hectar te duce direct în faliment.

„Anul acesta, fabrica ne-a dat preţ bun, undeva la 46 de euro pe tonă pentru că preţul zahărului a explodat pe bursă. În asemenea condiţii, cultivatorii au mărit suprafeţele cu sfeclă de zahăr, cultura depăşind 16.000 ha. Eu anul trecut am avut 20 ha, de regulă, puneam pe sezon undeva la 50 ha, că să fie în rotaţie, că la noi multe dintre terenuri sunt în pantă şi nu-s cele mai recomandate pentru cultivarea sfeclei de zahăr”, susţine fermierul.

Un lanţ de producţie aproape integrat

Inginerul Neculai Dulceanu nu a împlinit 60 de ani şi practică agricultura de mic copil. În 1995 a înfiinţat firma Donifa care s-a dezvoltat an de an. Este cultivator de pământ, dar şi crescător de animale, morar şi pitar. Pe moară a pus lacătul că scumpa energie electrică i-a produs … scurtcircuit la buzunar! Şi nu doar atât; făina măcinată trebuie certificată la standarde comunitare, ceea ce presupune serioase investiţii.  

Cu pităria pune o pâine… albă pe masa hăneştenilor şi a locuitorilor din împrejurimi. De asemenea, zootehnia este în schimbare de genetică. Are circa 80 de văcuţe Bălţate Româneşti şi le va înlocui treptat cu animale din rasa Holstein.

Investiţii de circa 1.000 de euro pe hectarul cultivat

După calculele lui Neculai Dulceanu, în afacerea sa, investiția pe hectarul de cultură, fie grâu, floare sau porumb, nu trebuie să depăşească 4.500 lei. Aceleaşi costuri sunt şi la rapiţă; e singurul an când păstrează cultura până la recoltare, pentru că până acum a întors-o de fiecare dată.  

Marian MUŞAT