„Agricultorii se pot păcăli ușor! Unele companii au scăzut prețurile la semințe și la pesticide și, pe măsura acestor reduceri de preț, au scăzut și numărul discounturilor. Sunt, însă, în piață distribuitori care acordă reduceri mari, dar raportate la prețuri mult mai mari. Producătorii agricoli cumpărând discountul, care este înșelător, se păcălesc”, spune Lin Popa.

Trend păgubos

El continuă susținând că acesta este trendul în piața agricolă, iar o posibilă explicație ar fi aceea că nu toți fermierii au o cultură economică, atât de necesară pe fondul lipsei de bani. „În general, micii producători sunt interesați mai puțin de eficacitatea produsului pe care-l achiziționează, de consultanță și de lucrurile care aduc plus valoare, ei se uită exclusiv la banii pe care trebuie să-i plătească. De aceea, ar trebui să fie mai atenți de la cine și de unde cumpără, și aici recomandarea este să se adreseze distribuitorilor autorizați, să verifice produsul și prețul de listă, ca să-și dea seama și să verifice calculul prin care se acordă discountul, căci acest instrument de piață s-a dovedit a fi de cele mai multe ori în defavoarea celui care cumpără!”, consideră agricultorul.

Irigațiile – setea neostoită a fermierului român

Petre Grigore (foto), fermier din Galați, este nemulțumit de ceea ce se întâmplă pe zona de irigații. „S-a promis în PNDR că vor fi alocate fonduri de un miliard de euro pentru refacerea și modernizarea sistemului de irigații și s-au aprobat doar 370 de milioane. Suma maximă fiind de 1 milion de euro, înseamnă că, la nivel de țară, se vor reface cam 370 de stații de pompare. Or, pentru o organizație cu 2.000 ha este foarte puțin; abia se reabilitează 60% din infrastructură!”, susține producătorul agricol gălățean. 

Apoi Petre Grigore aduce în discuție selecția incorectă a celor care fac proiecte! „Ajung să întocmească proiecte cei care nu au irigat în ultimii 20 de ani și nici nu au șanse să ude culturile; ori nu au indicii de ariditate, ori nu au în exploatație rețeaua de conducte subterane. Iar cei care irigă nu au șanse să fie selectaț. Se va ajunge la un moment dat să se irige mai puțin decât la începutul programului PNDR 2014- 2020”, consideră Petre Grigore. 

Lângă Prut, o zonă depresionară păcătoasă

În arealul în care lucrează cultivatorul trebuie reabilitată și modernizată infrastructura secundară de irigații; amenajarea este destul de veche. „Noi suntem lângă Prut și nu plouă, este o zonă păcătoasă, se creează un ecosistem depresionar și norii se dispersează, ei se adună deasupra municipiului Galați, unde plouă mult mai des. Ploaia ar trebui să asigure rezerva de apă din sol, iar irigațiile să completeze deficitul de apă, să vină ca un bonus!”, a conchis Petre Grigore. 

PRECIZARE: Aceste comentarii/mesaje reprezintă opinii personale și nu reflectă în mod necesar poziția redacției Ferma!

NOUL PNDR: VIN ȘI BANI, DAR SUNT ȘI SANCȚIUNI!

La sfârșitul lunii ianuarie, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), Claudiu Frânc, a avut o întâlnire cu circa 150 de președinți de asociații și fermieri, membri ai federației, în care au fost dezbătute problemele vizând viitorul agriculturii în perspectiva PNDR 2014-2020. „Programul are drept scop, în această etapă, promovarea măsurilor plăților directe din Pilonul 1 și informarea fermierilor despre Pilonul 2 din PNDR. Dezbatem în amănunt fiecare nouă măsură de susținere a agriculturii, începând de la plata redistributivă a subvențiilor, sprijinul cuplat, măsura de înverzire, plăți pe agromediu, zone defavorizate, tineri fermieri și terminând cu pajiștile. Și este o nebunie ce au de făcut săracii fermieri când va începe campania de depunere a cererilor”, ne-a declarat Claudiu Frânc.

Președintele FCBR a susținut, în continuare, că „există un vid de cunoaștere extraordinar de mare în rândul fermierilor. Producătorii agricoli, deocamdată, nu știu nimic despre ce înseamnă viitorul plăților directe, pentru că s-a schimbat total strategia. Sunt foarte multe scheme de plată pe care ei nu știu cum să le acceseze, nu știu cum să-și pregătească exploatațiile în vederea obținerii formelor de sprijin care le sunt puse la dispoziție. Ei nu înțeleg ce înseamnă plata redistributivă, ce înseamnă înverzire, diversitatea culturilor și condițiile de ecocondiționalitate, iar nerespectarea lor atrage după sine pierderea banilor. Vin și bani, dar sunt și sancțiuni!”, conchide Frânc.