Cele mai afectate de secetă sunt regiunile Moldova și Oltenia, după cum informează Administrația Națională de Meteorologie.
Recoltă de grâu pierdută
Inginerul Ion Bujor, unul dintre cei doi administratori ai Agrocov, societate care exploatează peste 6.000 de hectare în județul Galați, nu și-a putut ascunde mâhnirea. „La ora actuală, nu a plouat de vreo 80 de zile, seceta este accentuată și s-a fixat în tot județul dintre ape, situat între Dunăre, Siret și Prut. Dacă la grâu se prognoza o producție medie de 5-6 tone la hectar, acum nu știu dacă o să facem – în cel mai fericit caz – o tonă de grâu la hectar. Noi avem cultivată cu grâu o suprafață de 2.500 de hectare; deci vă dați seama ce pierdere o să avem!”, ne-a declarat cultivatorul gălățean.
Acesta continuă susținând că seceta a afectat vizibil și celelalte semănături: „Se sesizează stresul hidric și la culturile de primăvară, plantele sunt la început de vegetație, când se fixează producția, chiar dacă va mai ploua în perioada următoare, există fenomentul de piticire care va împiedica dezvoltarea vegetativă normală a plantelor”.
Se impune ajutorul guvernamental
Ion Bujor se teme că anul agricol va fi unul dezastruos și nu vede cum fermierii își pot acoperi cheltuielile. „Nu știu dacă autoritățile locale vor declara Galațiul județ calamitat, ar trebui să o facă, însă Guvernul ar trebui să ia în calcul acordarea unui ajutor pentru recuperarea pagubelor, probabil că nu în totalitate, dar suficient cât fermierii să poată relua ciclul de producție agricolă”, a susținut cultivatorul.
Direcția Agricolă strânge date
În urma sesizărilor primite de la mai mulți fermieri, Direcția pentru Agricultură Galați încearcă acum să stabilească în ce măsură seceta severă din ultimele luni pune în pericol culturile fermierilor. „Colectăm date din toate comunele județului. Am avut semnale legate de secetă din mai multe zone. În partea Tecuciului se pare că fenomenul este mai accentuat. Când vom finaliza situația, vom informa Prefectura și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin intermediul unui raport. În conformitate cu hotărârile factorilor de decizie, dacă se va dovedi că situația este într-adevăr gravă, se poate declara chiar stare de calamitate”, a declarat directorul executiv al Direcției pentru Agricultură și Galați, Marius Ciprian Mihăilă.
Îngrășământ nedizolvat la rădăcina plantelor
Secetă mare și în județul Bacău. Inginerul Mihai Pantelimon cultivă peste 800 de hectare în trei locații diferite: Sascut, Letea Vechi și Tătărăști. „La noi a plouat în două rânduri câte cinci litri pe mp, dar a bătut vântul și apa nu a apucat să ajungă în sol. Îngrășământul de la semănat a rămas nedizolvat la rădăcina plantei”, ne-a declarat fermierul. Acesta își exprimă temerea că grâul cultivat pe 370 de hectare o să șiștăvească. „În această perioadă de vegetație trebuie să bage apa în bob, dar deja începe să se usuce și frunza stindard!”, explică fermierul.
Ploaia și… elicopterele
Culturile prășitoare de primăvară – înființate pe o suprafață de 430 de hectare – au o răsărire mai proastă, mai ales cele semănate în ultima parte, întregistrând o oarecare întârziere. „Ele așteaptă ploaia; am dori să fie un an normal din punct de vedere pluviometric. La ora asta nici nu știu cum Dumnezeu mai trăiesc plantele de floarea-soarelui și de porumb, săracele!”, își exprimă nedumerirea cultivatorul băcăuan. În zonă, oamenii dau frâu liber imaginației, vorbind de faptul că nu mai plouă din cauza… elicopterelor. Flotila aeriană de elicoptere de la Tecuci s-a mutat la Bacău și, în urma exercițiilor militare de zbor, „libelulele mecanice” ar împrăștia aiurea norii de ploaie!
Pierderi de recoltă de circa 30 la sută
Dumitru Voicu exploatează 4.000 de hectare în județul Constanța: în zona Cogealac – Fântânele, la limita nordică cu Tulcea – 2.400 hectare și 1.600 hectare ceva mai spre sudul județului. „Nici la noi nu a plouat de foarte multă vreme. Cerealele păioase, dacă se vor menține aceste temperaturi destul de ridicate – au o pierdere semnificativă de cel puțin 30 la sută; și avem cultivată cu grâu și orz o suprafață destul de mare, de 3.000 ha”, a susținut fermierul.
Problema este că se va produce coacerea forțată și, cu siguranță, se va diminua și calitatea boabelor. “Dacă nu va ploua, vom înregistra pierderi de recoltă și la porumb, și la floarea-soarelui și chiar vom fi nevoiți să declarăm culturi calamitate”, se teme agricultorul.
Secetă și în gura Bărăganului
După cum ne informează și fermierii din comuna buzoiană Rușețu, în gura Bărăganului, când nu plouă, bate vântul! Și aici, toate culturile suferă de secetă. Cultivatorii își exprimă îngrijorarea că nu vor putea obține nici jumătate din recoltele de grâu, de porumb și de floarea-soarelui de anul trecut.
IRIGAȚII PE 45 MII DE HECTARE
Salvarea agricultorilor ar fi putut veni de la sistemele de irigații, dar în majoritatea județelor din țară acestea au fost distruse sau furate. Acolo unde amenajările sunt funcționale, stațiile de pompare au lucrat non-stop.
Potrivit situației ANIF, în ziua de 08 iunie 2015, s-au aplicat udări pe o suprafață totală de 45.620,7 ha, cu un volum de apă livrat de 32.149,9 mii mc, iar norma de irigație realizată a fost de 770,2 mc/ha.
La nivel de țară, cele mai mari mari suprafețe au irigat Filiala teritorială Dunărea – inferioară (Brăila) cu 22.775 ha, volumul de apă fiind de 11.319 mii mc și norma de 515 mc/ha; Ialomița – Călmățui cu 8.541 ha, (12.909 mii mc, cu 1.823, 6 mc/ha); Moldova Sud 7.381 ha (3.517 mii mc și 473,5 mc/ha) și Moldova Nord – 3.469 ha (734,7 mii mc volum de apă și norma de irigație de 236,3 mc/ha).
