Cu ocazia unei vizite efectuate în sudul Germaniei, la Universitatea Hohenheim și la centrul de pregătire a fermierilor de lângă Stuttgart, m-am interesat de etapele de profesionalizare a fermierilor.

În Vest, fermierii optează pentru pregătirea profesională
Am aflat că cei mai mulți fermieri care conduc ferme familiale sau întreprinderi agricole mari și angajații acestor exploatații au o pregătire profesională adecvată în domeniu. Pentru a înființa sau conduce o fermă agricolă, de regulă nu există o obligație strictă a pregătirii profesionale în domeniu, dar pentru anumite situații se primesc stimulente bănești dacă fermierul are un nivel ridicat de instruire profesională.
În agricultură, drumul normal de pregătire este etapizat pe patru nivele.

Practică în ferme cu drept de instruire
În prima etapă, după ce elevii finalizează școala generală de zece ani, cei care doresc să lucreze în domeniul agro-alimentar, merg la o școală profesională agricolă cu durata de trei ani. Aici, în primul an de școală își însușesc noțiunile de bază necesare unui lucrător agricol, apoi în anul doi și trei elevii au activități didactice: 1-2 zile la școală și 3-4 zile pe săptămână efectuează practică, conform programului, la o fermă condusă de un fermier care are un nivel de pregătire de cel puțin maistru agricol. Instruirea în fermă, alta decât cea de la părinți, se face pe baza unui contract prin care elevul este obligat să participe la toate activitățile specifice fermei.
După terminarea perioadei de trei ani, elevii susțin un examen și cei care promovează obțin diploma de agricultor în baza căreia pot profesa în agricultură. Cei care doresc, după doi ani de activitate productivă, pot urma o școală agricolă superioară de trei ani sau o școală tehnică de doi ani.
La aceste două forme de învățământ agricol, cursurile se țin în perioada rece (noiembrie – martie), vacanța este de două luni, iar cea mai mare parte a timpului este destinată pentru activități practice în ferme moderne. Finalizarea studiilor la {coala agricolă superioară se face prin susținerea unui examen, după care absolventul primește diploma de maistru, iar de la {coala tehnică, diploma de tehnician agricol.
Majoritatea fermierilor din Germania au cel puțin diploma de maistru sau de tehnician agricol.
Pe tot parcursul acestor forme de școlarizare, elevii sunt îndrumați să urmeze și cursuri de câteva zile în Centre de învățământ și de consultanță axate pe tehnologiile eficiente de ultimă oră pentru cultura plantelor și/sau animalelor.
Aceste trei forme de învățământ constituie pregătirea profesională clasică.

Calificare Bachelor sau Master
Tinerii care au finalizat liceul cu diplomă de bacalaureat au șansa să urmeze timp de trei ani Facultatea de subingineri, unde după terminarea studiilor obțin diploma de Bachelor sau să se înscrie la universitate, unde, tot după trei ani de studii finalizate, obțin diploma de Bachelor, pe baza căreia se poate opta timp de doi ani pentru cursurile de Masterat în domeniul de interes. Pe baza unui examen de stat riguros, se obține diploma de Master.
Cea mai mare parte a absolvenților cu diplomă Bachelor sau Master pe domeniul de creștere a animalelor lucrează în instituții de stat sau în întreprinderi care deservesc fermele (fabrici de nutrețuri combinate, stațiuni de însămânțări artificiale, firme de construcții zootehice etc).

Ioan PĂDEANU
Heinz MUTH

ÎN ȚARA MAMĂ ROMÂNIA…
În România, în ultimii douăzeci și cinci de ani, pregătirea profesională în domeniul agricol nu a constituit o prioritate, școlile profesionale de mecanizatori fiind desființate sau transformate în alte forme de învățământ.
Nici liceele agricole nu au avut o soartă mai bună, majoritatea fiind lichidate, iar acolo unde au mai rămas, programele de studii liceale pe zootehnie și/sau fitotehnie au fost transformate în alte programe cu denumiri mai pompoase (mediu, contabilitate, management).
Odată cu lansarea sprijinului cuplat în zootehnie (Ordinul 1468/9.06.2015) se caută tot mai mult tehnicieni controlori a producțiilor la animale pentru înscrierea bovinelor, ovinelor și caprinelor în cărțile de rasă. În ultimii trei ani s-a încercat reabilitatea școlilor profesionale agricole și a liceelor agricole, dar rezultatele sunt mult sub așteptări și nevoi. În anul 2016, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, s-a lansat Submăsura 1.1. -Sprijin pentru formare profesională și dobândirea de competențe, care însă se referă la un număr foarte restrâns de fermieri beneficiari ai Măsurii M10 și ai Submăsurilor SM 6.1 și SM 6.3.
O agricultură performantă la nivelul țărilor din vestul Europei se poate face numai cu pasiune, dăruire și pregătire profesională adecvată. Mulți tineri români sunt plecați în străinătate cel mai adesea la munca brută.
Viitorul tinerilor români se bazează pe o pregătire adecvată, în toate domeniile, după care să lucreze la ei acasă, adică în Țara Mamă România.

Articol publicat in revista Ferma nr. 2 (185) din 1-15 februarie 2017