Revista FERMA, publicaţia numărul unu din agricultura românească, a fost şi ea invitată să participe la acest dialog, ocazie cu care am adresat două întrebări fostului comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Mai întâi, am considerat oportun, în contextul crizei provocate de pandemia Covid-19, să vorbim despre soluţiile pe care decidenţii de la Bruxelles le au în vedere cu privite la sectorul agroalimentar.
Mai precis, am încercat să aflăm dacă există la nivelul Uniunii Europene o strategie sau o viziune prin care în caz de criză majoră, aşa cum ne aflăm în aceste zile, fermele agricole şi zootehnice, medicii veterinari, inputurile dar şi producţia în sine ar putea fi declarate toate obiective de securitate alimentară şi să beneficieze astfel de protecţie şi ajutor la nivel european?
Trebuie menţinute fluxurile financiare şi sprijinul pentru agricultură
Iar răspunsul lui Dacian Cioloş a fost următorul: „Da, în mod clar, trebuie să fim foarte atenţi la sectorul agricol, deoarece este vorba despre capacitatea noastră în ceea ce priveşte producţia alimentară. Aşa cum am înţeles că trebuie să avem o strategie europeană referitoare la problemele medicale şi de sănătate, nu trebuie să uităm să păstrăm suveranitatea europeană în producţia de alimente. Desigur, avem un sector agroalimentar puternic, cu capacitate de export. Dar acum este vorba despre păstrarea capacităţii de producţie pentru a deservi piaţa europeană. Prin urmare, trebuie menţinute fluxurile financiare şi sprijinul pentru agricultură”.
Politicianul român a precizat totodată că acesta este şi unul dintre motivele pentru care a insistat pe lângă Comisie să creeze şi să păstreze aşa-numitul coridor verde pentru transport, astfel încât bunurile de interes pentru agricultură să circule în Europa, în condiţiile în care campania de primăvară stă să înceapă.
„Avem nevoie şi de aprovizionarea magazinelor cu mâncare. Sper că, foarte curând, Comisia va veni cu câteva propuneri specifice pentru agricultură şi sectorul pescuitului. De aceea am insistat în Parlamentul European să aibă loc o nouă plenară extraordinară pe 16 aprilie, când aşteptăm un nou pachet care să includă şi unele măsuri pentru agricultură şi sectorul pescuitului„, a declarat Cioloş.
Tranziţie de până la doi ani spre viitoarea PAC
Cel de-al doilea subiect pe care l-am adus în discuţie în cadrul conferinţei a fost legat de viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC). Mai exact, am dorit să aflăm dacă tranziţia dintre actuala şi viitoarea PAC ar putea fi extinsă la mai mult de un an şi care ar fi implicaţiile unei astfel de măsuri.
„Politica Agricolă Comună este una dintre puţinele politici comune reale, prin care statele membre împart bugetul, regulementările şi legislaţia pentru a acţiona împreună. Deci, în primul rând, cred că trebuie menţinute aceste principii şi să încercăm să evităm intenţia unor state membre de a renalaţionaliza aceste politici. De aceea avem nevoie de un buget solid. Iar cu privire la amânarea implementării noii PAC, sper că aceasta nu va fi de lungă durată. Vreau doar să vă amintesc că avem acum pe masa discuţiilor un regulament tranzitoriu, prin care vom putea acoperi această punte între actuala PAC şi noua PAC cu o tranziţe de unu sau doi ani. Sper sincer că nu se va ajunge la o perioadă mai mare de doi ani”, a fost răspunsul preşedintelui Renew Europe.
