La Ferma de la Bran, povestea începe cu vacile şi se termină cu brânza de pe raftul magazinului. Între cele două extremităţi se află 200 de hectare de teren, producţia proprie de furaje, un efectiv de circa 150 de capete de bovine, mulsul robotizat DeLaval, o fabrică de lactate, o băcănie şi o familie care a ales să ducă mai departe tradiţia creşterii animalelor.
Ferma de la Bran este, înainte de toate, o afacere de familie. Creşterea animalelor face parte din istoria familiei Enescu de mai multe generaţii. Vlad a preluat cumva ştafeta de la tatăl său, care exploata vaci şi oi, însă la o scară mult mai mică şi într-un sistem predominant tradiţional.
După obţinerea diplomei de medic veterinar, a început să privească ferma dintr-o altă perspectivă. Experienţa acumulată şi contactul cu ferme moderne, inclusiv din afara ţării, i-au arătat lui Vlad că modelul tradiţional pe care îl moştenise de la tatăl său devenea tot mai greu de susţinut.
„Fie ne modernizăm, fie abandonăm”
„Problema nu era doar volumul de muncă. Era şi lipsa oamenilor dispuşi să facă această muncă. Vara, producerea fânului însemna zile întregi de lucru pe dealuri, cu puţine utilaje la dispoziţie. Mulsul manual necesita timp şi personal, iar găsirea angajaţilor devenea din ce în ce mai dificilă”, îşi aminteşte Vlad. În aceste condiţii, a pus problema într-un mod cât se poate de pragmatic: „Fie ne modernizăm şi trecem la un alt nivel, fie, la un moment dat, activitatea va trebui abandonată”.
Primul pas – mecanizarea producţiei de furaje
Schimbarea a început în 2015, când soţii Enescu au depus primul proiect de investiţii cu fonduri europene. Au achiziţionat utilaje care să permită producerea şi pregătirea furajelor, un pas esenţial pentru dezvoltarea ulterioară a efectivului de animale. În 2017, a urmat proiectul care avea să schimbe radical ferma.
Investiţia s-a ridicat la aproximativ 2,2 milioane de euro şi a inclus construirea unui nou grajd, o fabrică de lactate, spaţiu pentru depozitarea dejecţiilor şi utilaje moderne pentru eficientizarea şi automatizarea proceselor de lucru. Un model în care tehnologia trebuia să preia o parte importantă din activităţile repetitive şi să permită fermierului să îşi folosească timpul mai eficient. Aşa a ajuns tehnologia DeLaval în centrul noii ferme.
Un grajd construit în jurul tehnologiei DeLaval
Proiectul a fost finalizat în 2020, iar de atunci familia Enescu a adoptat mulsul robotizat DeLaval. Grajdul poate găzdui până la 70 de vaci în lactaţie şi este echipat cu un sistem complet de automatizare. Pe lângă robotul de muls, în fermă funcţionează şi un robot pentru împingerea hranei la frontul de furajare, precum şi un robot pentru alăptarea viţeilor.
De fapt, toate dotările din adăpost – cuşete, saltele de odihnă, adăpători cu încălzire şi perii care contribuie la confortul animalelor – poartă semnătura DeLaval. Un concept inedit pentru fermele din ţara noastră, după cum ne-a mărturisit Cosmin Batis, directorul de vânzări pentru România al companiei DeLaval.
Pentru Vlad Enescu, însă, adevărata valoare a tehnologiei nu se află doar în faptul că robotul mulge vaca. Se află în ceea ce îi permite fermierului să facă în timpul pe care nu îl mai petrece executând manual aceste activităţi.
Un singur angajat face munca a cinci oameni
Diferenţa se vede foarte clar în necesarul de forţă de muncă. „Înainte de automatizare, pentru un efectiv de aproximativ 30-40 de vaci aveam nevoie de 5 oameni implicaţi în activităţile din grajd. Astăzi, ferma are circa 60 de vaci la muls, iar în grajd intră, în principal, un singur angajat, două ore dimineaţa şi două ore seara”, spune Vlad. Pentru el, acesta a fost unul dintre cele mai importante beneficii ale investiţiei. Într-un sector în care forţa de muncă a devenit una dintre cele mai mari probleme, automatizarea a făcut posibilă continuarea activităţii.
Valoarea se construieşte în fermă
Timpul câştigat reprezintă o resursă economică extrem de valoroasă. E practic punctul de plecare spre următoarea verigă a afacerii – fabrica de lactate. De ce să vinzi laptele când îl poţi transforma în produs finit? Aici intră în scenă Eveline Enescu. La fel ca și Vlad, provine dintr-o familie cu tradiţie în creşterea animalelor şi este de profesie economist. În cadrul businessului, ea se ocupă în principal de procesare şi marketing.
Decizia de a procesa laptele produs în fermă a avut o motivaţie economică foarte clară. „Preţul laptelui crud este prea mic pentru a ne permite să valorificăm eficient materia primă. Am decis să prelucrăm noi întreaga cantitate de lapte colectată de la animalele noastre tocmai pentru a-i creşte valoarea”, argumentează Eveline. Astăzi, ferma familiei Enescu prelucrează zilnic circa 1.200 de litri de lapte.
20% marjă de profit
Eveline ne oferă chiar un exemplu concret al modului în care se schimbă valoarea materiei prime prin procesare. „Din şase litri de lapte rezultă aproximativ un kilogram de telemea, iar prin vânzarea directă a produsului finit reuşim să obţinem o valoare mult mai mare pentru laptele produs în fermă. Practic, prin procesare şi comercializare fără intermediari, o parte importantă din valoarea adăugată rămâne în fermă”, ne explică Eveline.
Această valoare nu trebuie însă confundată cu profitul. Din preţul produsului trebuie acoperite costurile cu angajaţii, cheagul, condimentele, energia electrică, ambalarea şi celelalte cheltuieli implicate de procesare şi comercializare. După aceste costuri, Eveline estimează o marjă de profit de aproximativ 20% pe produs. Suficient cât să facă procesarea viabilă economic şi, mai ales, să permită familiei să păstreze în fermă o parte importantă din valoarea adăugată a laptelui produs aici.
Calitate, nu cantitate!
Procesarea nu este privită doar ca o soluţie economică. Este şi o modalitate prin care familia poate decide ce fel de produse pune pe piaţă. „Noi tindem să mergem doar pe calitate, nu pe cantitate”, spune doamna Enescu. Gama de produse include brânzeturi tradiţionale şi produse diversificate. Din prima categorie fac parte telemeaua de vacă proaspătă, telemeaua de oaie proaspătă, telemeaua maturată de oaie şi brânzeturile tradiţionale.
Unul dintre produsele reprezentative ale fermei este brânza de burduf în coajă de brad. De la această reţetă tradiţională au fost dezvoltate mai multe variante: brânză de burduf cu chimen, cu chili, cu nucă sau în băşică. În portofoliu se află şi caş afumat, precum şi mai multe sortimente de caşcaval, inclusiv cu trufe, piper, ardei iute, lavandă şi roşii uscate. O parte dintre produse sunt atestate tradiţional.
Ultima verigă: propriul magazin şi intrarea în retail
După producţie şi procesare, următorul pas firesc a fost comercializarea. Familia Enescu şi-a deschis recent propria băcănie, unde îşi poate vinde produsele direct către consumatori. În acelaşi timp, produsele au ajuns şi în supermarketuri, în raioanele dedicate produselor locale şi tradiţionale.
Astfel, lanţul este aproape complet: terenurile produc furajele, animalele transformă furajele în lapte, tehnologia ajută la obţinerea şi controlul laptelui, fabrica transformă laptele în produse cu valoare adăugată, iar băcănia şi retailul duc produsele la consumator. Este modelul „de la furcă la furculiţă pus în practică”, exclamă Vlad.
Integrarea – viitorul unei ferme de familie
Ferma de la Bran arată cum poate evolua o afacere agricolă atunci când fiecare verigă este construită în jurul celei precedente. Terenul produce furajele. Furajele susţin producţia de lapte. Tehnologia ajută la automatizarea şi monitorizarea fermei. Laptele ajunge rapid în fabrica proprie.
Procesarea transformă materia primă în produse cu valoare adăugată. Iar băcănia şi retailul le duc către consumator. În acest sistem, DeLaval este o piesă importantă, pentru că automatizarea nu se opreşte la reducerea muncii fizice. Ea îi oferă fermierului date, control şi, poate cel mai important, timp.
Tehnologia care a trecut testul timpului
Cât priveşte experienţa cu tehnologia DeLaval, soţii Enescu spun că cei aproape şase ani de utilizare zilnică le-au arătat că au făcut o alegere bună. Fiabilitatea echipamentelor este strâns legată şi de respectarea programului de revizii şi mentenanţă, care contribuie la menţinerea roboţilor în parametri de funcţionare.
„Robotul de muls funcţionează practic ca în prima zi”, afirmă Vlad. Mai mult decât atât, investiţia în tehnologia de muls robotizat s-a amortizat deja prin economiile realizate exclusiv din reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă.
Dincolo de confortul şi eficienţa aduse în grajd, tehnologia DeLaval a contribuit la ceea ce avea să devină filosofia întregului business: trecerea de la simpla producţie de lapte la un model integrat, în care fiecare verigă a lanţului rămâne sub controlul familiei.
