Fasolea fideluţă produsă de horticultorul Titi Spânu s-a vândut ca pâinea caldă în pieţele gălăţene. Fermierul a adus în primăvară o mână de sămânţă dintr-un soi italian şi cu ea a dat lovitura. “M-a costat doar 300 de euro sămânţa, să spunem, cu totul în jur de 2.000 de lei. Am aici o suprafaţă de 60 de ari, am pregătit-o din timp, am fertilizat-o numai cu gunoi de grajd. Aveam săpat un iaz pentru a asigura culturii de fasole apa necesară iar la 50 de zile de la semănat am început recoltatul!”, ne-a declarat Titi Spânu.
De la jumătatea lunii septembrie a început să meargă la piaţă zilnic. Fermierul a avut în câmp la muncă circa 15 oameni, care zilnic culegeau mai bine de o tonă de fasole fideluţă. Marfă proaspătă, “a-ntâia!”, muşterii – o grămadă! “Am fost la piaţa din Matca, nu am stat mai mult de 20 de minute, mai mult mi-a luat cântăritul. Am dat-o angro cu 3 lei kilogramul – la jumate de preţ la tarabă – unor afacerişti din Tecuci, Buzău şi Râmnicu Sărat. Cu banii dintr-o zi de piaţă mi-am scos sămânţa!”, ne-a declarat cu oarece mândrie tânărul fermier.
Cultură în sistem bio
Afacerea este deosebit de profitabilă. “Cultura realizată în sistem bio este bine îngrijită şi sănătoasă; în mod normal se aplică două-trei tratamente pentru atacul de rugină sau de gărgăriţa fasolei – o insectă minatoare care produce mari pagube culturii. Aici, nu a fost cazul; plantele au câte trei-patru etaje de fructificare, potenţialul soiului este foarte bun, în jur de 40-50 tone la hectar, deci o cultură extraordinar de rentabilă”, a concluzionat inginerul horticol Liviu Comănescu, expert evaluator, cel care a acordat asistenţa de specialitate în activitate.
Titi Spânu are ambiţia de a scoate două culturi pe an. „După ce recoltez totul, eliberez terenul, fertilizez cu gunoi de grajd şi apoi, la anul, voi semăna din nou. De asemenea, voi pregăti încă o jumătate de hectar pentru această cultură”, ne-a declarat cultivatorul.
Visul de a fi primul cu căpşuni pe piaţă
Titi Spânu ne spune că ar extinde mult suprafaţa cu fasole dacă ar avea apă suficientă. Deocamdată ochiul de iaz îi asigură un debit suficient pentru instalaţia de irigare prin picurare la culturile pe care le are: câteva hectare de căpşuni şi fasolea fideluţă. Cu vreo doi ani în urmă a încercat fără prea mare succes (din lipsa apei) cultivarea mai multor specii de legume de câmp: roşii, castraveţi, ardei.
Deocamdată, consumul de fasole fideluţă nu a prins aşa bine în România, dar fermierul crede că, în curând, această leguminoasă aliment – medicament, recomandată pentru diabetici, va avea căutare.
Visul lui Titi Spânu este să fie primul pieţar al Galaţilor, să iasă cu căpşunile lui înaintea cultivatorilor consacraţi din Satul Mare.
