Forţaţi de împrejurări să-şi vândă la jumătate de preţ recoltele, nu atât de bogate cum arată statisticile oficiale, dar cu o calitate superioară faţă de anul trecut, agricultorii acuză achizitorii de cereale că ar fi făcut o înţelegere de tip cartel privind scăderea preţurilor cu cel puţin 40%.
Lipsa de reacţie a Ministerului Agriculturii, măcar prin intervenţia în piaţă prin achiziţii de cereale la preţuri competitive sau prin notificarea Consiliului Concurenţei asupra unei posibile „conspiraţii a preţului”, este aspru criticată de fermieri.
Consiliul Concurenţei a demarat o anchetă
În final, Ministerul Agriculturii a solicitat Consiliului Concurenţei să analizeze aspectele referitoare la stabilirea unor preţuri şi condiţii inechitabile de tranzacţionare a seminţelor de consum din recolta acestui an.
O posibilă înţelegere anticoncurenţială pentru fixarea preţurilor la achiziţia cerealelor a devenit subiect de anchetă. Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la 12 sedii şi puncte de lucru ale principalelor companii active pe piaţa comercializării cerealelor din România: Agricover, Alfred C. Toepfer, Ameropa, Brise Agricultura, Brise Group, Bunge, Cargill, Glencore, Nidera, United Grain.
„Având în vedere lipsa posibilităţilor de depozitare la dispoziţia producătorilor mici şi mijlocii, este mult mai probabil ca o înţelegere anticoncurenţială între comercianţi să fie pusă în practică în această perioadă, când oferta de cereale este mare”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Preţul de intervenţie este nefavorabil
Daniel Constantin spune că în momentul de faţă, preţul de intervenţie la nivel european este de doar 101,3 euro/tonă, adică „mult mai mic decât preţul de comercializare pe piaţă”. Potrivit lui Daniel Constantin, România a cerut creşterea acestui prag, contrar unor voci care spun că preţul de intervenţie a rămas la nivelul de acum şase ani.
Daniel Constantin spune că preţul de vânzare poate fi influenţat prin mecanismele europene avute la dispoziţie şi prin influenţele asupra costului de producţie. „E o producţie foarte mare, şi în România, şi în Rusia, şi în SUA, şi pe piaţa europeană, şi atunci preţul, oarecum, are tendinţa de scădere.
Toată lumea întreabă cum putem să influenţăm preţul. Eu spun, în primul rând, că prin mecanismele europene pe care le avem la dispoziţie, alte mecanisme nu avem voie să înfiinţăm (…) Pe de altă parte, putem indirect, prin influenţele pe care le putem avea asupra costului de producţie”, a declarat ministrul Agriculturii, citat de Agerpres.
Adio certificate de depozit!
Într-un an al producţiilor bune, dar fără preţ, fermierii spun că sistemul certificatelor de depozit i-ar fi ajutat să-şi depoziteze materia primă până la o dată la care preţul şi-ar mai fi revenit. Dar, din luna aprilie a.c., certificatele de depozit au fost eliminate. Potrivit clarificărilor făcute de MADR, schema certificatelor de depozit a fost suspendată din cauza gradului redus de eficienţă.
“Cu toate că schema de garantare a certificatelor de depozit a fost instituită, în principal, ca un sistem de finanţare a fermierilor care nu deţin spaţii de depozitare proprii, pentru facilitarea accesării de credite bancare utilizând certificatele de depozit ca alternativă a tranzacţionării directe de seminţe de consum imediat după recoltare (…), de această schemă a beneficiat un număr redus de operatori economici din agricultură (21 societăţi), care au atât calitatea de depozitar licenţiat, de producător de seminţe de consum şi deţinător de certificate de depozit emise de FGCR”, a anunţat MADR.
De altfel, potrivit lui Daniel Constantin, schema nu a beneficiat în continuare de garanţii de la bugetul de stat. Ba mai mult, sistemul nu putea să aibă impact asupra preţului, având în vedere că din 2009 şi până în prezent “capacitatea care s-a stocat prin această măsură, de altfel generoasă, cu un efect bun în special pentru fermierii mari, a fost de 2,25%”, a precizat şeful MADR.
