Mulsul este operaţia prin care se obţine laptele produs în ugerul oii mame. Laptele se poate obţine prin muls manual sau mecanic. În cazul mulsului manual se pot aplica, în esenţă, două metode: mulsul dinspre partea posterioară (muls ciobănesc) şi mulsul din partea laterală, care necesită un culoar special ridicat la 70-80 cm de sol, cu o uşă opritoare în faţă.
La mulsul mecanic, organele active ale instalaţiei de muls pe uger se pot manevra numai dinspre partea posterioară a oii mame. O bună parte din fazele parţiale ale mulsului executat prin cele două metode de muls sunt identice.
Durata optimă a mulsului
Mulsul propriu-zis, respectiv cedarea laptelui de către oile mame, durează între 30 şi 120 secunde şi depinde de mai mulţi factori.
Una dintre cerinţele de bază este ca o mulsoare pe turmă să nu aibă durata mai mare de două ore, pentru a nu reduce timpul afectat păşunatului, ceea ce sporeşte costul furajării şi diminuează eficienţa economică a producţiei.
Păşunatul trebuie organizat astfel încât păşunea să asigure necesarul zilnic de hrană în proporţie de 85-90% (dacă se dau şi concentrate), pentru oile mame, şi distanţa de la păşune până la platforma de muls să fie de sub 1,5-2 km.
Timpul alocat pentru mulsul unei oi mame la rasele specializate pentru producţia de lapte variază între 1 şi 3 minute.
Organizarea mulsului trebuie să pornească de la cerinţa fiziologică conform căreia, pentru a produce lapte, oile au nevoie de o perioadă de 8-10 ore. Din acest timp, pentru păşunat (furajare, hrănit) e nevoie de 4-6 ore, iar pentru rumegat, de 4 ore.
Campania de muls începe în ziua următoare înţărcării mieilor
Înainte de începerea perioadei de muls se recomandă separarea oilor care nu dau lapte, a celor care au ugerul inflamat, respectiv oile cu puţin lapte, într-o turmă de oi sterpe.
În exploataţiile mari, mulsul trebuie început cu turma care are cea mai mare producţie de lapte, astfel se asigură timp suficient pentru păşunat, odihnă şi rumegat.
La turmele care se mulg mecanic pentru prima oară, în primele zile avem nevoie de 1-2 lucrători auxiliari, care să introducă oile în ţarcuri, apoi pe platforma de muls. Aici se administrează concentrate, până când oile îşi creează reflexele pozitive şi vin singure la posturile de muls.
Variaţia numărului de mulsori zilnice
Până acum au fost încercate multe metode pentru sporirea cantităţii de lapte muls într-o perioadă de lactaţie. Dintre acestea, una este variaţia numărului de mulsori zilnice.
În general, mulsul oilor se face dimineaţa şi seara. S-a încercat introducerea celui de-al treilea muls, la mijlocul zilei, în vederea sporirii cantităţii de lapte la rasele cu producţie mare. Sporurile obţinute astfel au fost de 3-7-10% şi nu au acoperit, practic, plusul de cheltuieli. Totuşi, în condiţiile unei tehnologii de creştere intensivă, introducerea celui de-al treilea muls este recomandată, întrucât plusul de producţie poate atinge 20-25%.
Alte ferme, au încercat reducerea numărului de mulsori zilnice la o singură mulsoare pe zi, în ideea reducerii cheltuielilor cu mulsul. Aceasta a dus rapid la o scădere semnificativă a producţiei de lapte, cu 25-30-50%. În plus, s-a scurtat şi durata perioadei de lactaţie. O singură mulsoare pe zi se recomandă numai în perioada de la sfârşitul lactaţiei.
În unele ţări din Europa Occidentală s-a analizat posibilitatea suprimării mulsului (duminica sau într-o zi de sărbătoare) câte o zi ocazional. Rezultatul a fost că la rasele cu producţie mare de lapte a scăzut producţia zilnică, iar la rasele cu producţii mai mici, s-a scurtat semnificativ lactaţia.
Furajarea în timpul mulsului
Există deopotrivă adepţi a furajării oilor mame pe durata mulsului, dar sunt şi specialişti care nu recomandă furajarea în timpul mulsului pe motiv că aceasta determină reţinerea parţială a laptelui de către oaia mamă, ca efect al consumării concentratelor pe durata mulsului.
Cei mai mulţi crescători de oi susţin că furajele concentrate care se dau în timpul mulsului au rol multiplu, şi anume:
– oaia va fi interesată să intre în spaţiul de muls prin formarea unor reflexe pozitive;
– furajarea concomitentă cu mulsul are efect liniştitor pentru oile mame, nu se mai manifestă tropăitul nervos care poate provoca desprinderea accidentală a paharului sau a manşonului de muls de la uger.
În cazul mulsului manual, acest tip de furajare se poate aplica doar la mulsul cu oile mobilizate în capcane metalice prevăzute cu jgheaburi de furajare.
CONDIŢII PENTRU CALITATEA LAPTELUI
Laptele proaspăt muls trebuie răcit în scurt timp (o oră) la o temperatură de sub 10 °C şi se poate păstra la o temperatură cuprinsă între 1 °C şi 4 °C timp de două zile fără să sufere deprecierea calităţii.
În laptele muls, filtrat şi răcit are loc o încetinire a activităţii microbilor. Odată cu ridicarea temperaturii laptelui însă, activitatea bacteriilor se intensifică, ridicând nivelul pH-ului (grad de aciditate), iar după o anumită perioadă de timp laptele se încheagă.
Livrarea pentru prelucrare a unei materii prime în condiţii bune presupune o temperatură a laptelui de sub 10-15 °C.
