Fenofaza de înmugurit este influenţată de o serie de factori interni de tip hormonal şi de o anumită temperatură utilă ca factor extern, iar declanşarea fenofazei se realizează abia în ultima decadă a lunii aprilie. Dezmuguritul timpuriu al viţei de vie se poate aprecia doar în funcţie de cum va decurge vremea în lunile februarie şi martie.
Acest lucru este important de apreciat, deoarece primul tratament important şi obligatoriu pentru făinarea viţei de vie se va face în funcţie de declanşarea fenofazei de dezmugurit.
Dacă iarna blândă urmată de temperaturile mai scăzute nu e un real pericol, există riscul apariţiei brumelor târzii de primăvară (-2…-2,5 grade C) după pornirea mugurilor în vegetaţie.
Atunci pagubele pot fi mai grave decât în cazul temperaturilor negative din timpul iernii. Însă butucul are tendinţa să-şi restabilească echilibrul vegetativ din lăstarii porniţi din mugurii secundari şi din ochii unghiulari sau din cei axiali nedezmuguriţi. Ţinând cont că datorită temperaturilor ridicate din timpul iernii ochii de iarnă nu au trecut prin procesul de vernalizare, dezmugurirea s-ar putea realiza neuniform şi atunci gradul de afectare ar putea fi minim în caz de accident climatic.
Când începem tăierile în uscat?
Acolo unde nu se înregistrează temperaturi minime absolute care să afecteze viabilitatea ochilor de iarnă, tăierile de rodire începute în ferestrele iernii se pot continua, dar pe suprafeţe mai mici. Se va atribui o încărcătură normală de rod, în funcţie de vigoarea butucilor şi de soiul cultivat. La soiurile plantate la baza pantei, pe văi, efectuarea tăierilor în uscat se poate face numai după trecerea riscului de apariţie a îngheţului. După trecerea acestui pericol, la sfârşitul lunii februarie – prima decadă a lunii martie, tăiatul se extinde pe suprafeţe mai mari, dar trebuie asigurată forţa de muncă necesară pentru a termina lucrarea în timp util.
La tăiere, ca măsură de siguranţă, se poate asigura o încărcătură compensatorie de 20-25% pentru soiurile aşezate la baza pantei, pe văi sau pe şes, sau se poate opta ca pe o anumită suprafaţă, în special la soiurile sensibile la ger şi la cele pentru struguri de masă, să se atribuie un număr mai mare de ochi.
Tot în această perioadă, în plantaţiile viticole afectate de cancerul bacterian se pot îndepărta tumorile de pe tulpinile butucilor infectaţi şi apoi se poate trece la stropirea acestora cu sulfat de cupru 4%. Deoarece temperaturile scăzute din timpul iernii favorizează declanşarea atacului de cancer, aplicarea acestor măsuri pot reduce semnificativ atacul.
În perioada februarie – martie se pot administra îngrăşăminte chimice cu azot şi, eventual, cu potasiu, dacă nu s-au utilizat din toamnă.
Recomandări
– tăiatul începe în plantaţiile roditoare şi apoi la cele tinere;
– lăstarii anuali maturaţi care sunt dezvoltaţi normal au lungimea de 0,8-2,0 m şi grosimea de 6-12 mm;
– cepul de înlocuire se lasă mai jos decât coarda de rod;
– dacă intevin temperaturi minime absolute în timpul tăiatului, se vor lua măsuri de compensare a încărcăturii de ochi în parcelele în care nu s-a intervenit;
– nu lăsaţi încarcături mari la butucii cu vigoare mică de creştere sau încărcături mici la cei cu vigoare mare, deoarece se va realiza un dezechilibru între creştere şi producţie.
