Demonstrația de fermă ”altfel” am văzut-o într-o exploatație belgiană, organizată după cele mai noi standarde și dotată cu tehnologii dintre cele mai moderne.

HRANĂ INDIVIDUALIZATĂ PENTRU FIECARE ANIMAL

Ferma Duroc D’Olives își desfășoară activitatea în două amplasamente. Unul dintre ele, cel din Kruisem este destinat reproducției. Acolo se găsesc în permanență în jur de 2.000 de animale. Majoritatea sunt scroafe de reproducție. Pe lângă ele sunt și câțiva vieri destinați recoltării materialului seminal.

Una dintre inovațiile introduse în fermă este aceea că animalele trăiesc în țarcuri mari, în grupuri de câte 80 sau mai multe animale. Doar scroafele proaspăt fătate, împreună cu purceii lor, beneficiază de țarcuri individuale.
În fiecare țarc se găsesc boxe individuale pentru hrănire. În momentul în care animalul pătrunde înăuntru, pe baza crotalului i se eliberează o porție de hrană individualizată, în funcție de greutate și de starea de sănătate. În același timp, îi este monitorizată starea de sănătate și parametrii de creștere. Datele sunt stocate într-un calculator central, astfel încât, în orice clipă, sunt disponibile informații referitoare la starea oricărui animal din fermă.
Dar acestea sunt doar câteva dintre inovațiile introduse în această fermă, specializată în producerea purceilor din rasa Duroc. Până să se ajungă aici, a fost un drum lung, plin de investiții.

25 DE ANI DE INOVAȚIE!

Ferma despre care vorbim este o afacere de familie, rezultatul asocierii a doi oameni întreprinzători din Flandra. Filip van Laere, cel care se ocupă de ferma din Kruisem, a moștenit afacerea, în urmă cu 25 de ani, de la tatăl său. În momentul când a pornit la drum, și-a fixat obiective din 3 domenii: sustenabilitate, integrare în peisaj și bunăstarea animalelor.
Numele firmei, în sine, arată două dintre principalele caracteristici. Duroc vine de la numele rasei pe care o promovează. Ceea ce face ca această rasă să fie foarte solicitată pe piață este gustul și calitatea cărnii, caracterizată de inserțiile intramusculare de grăsime. Rezultatul este o carne fragedă, foarte solicitată, atât de bucătari, cât și de consumatori. Olives vine de la faptul că, în ultimele faze de îngrășare, animalele sunt hrănite cu un extract special din ulei de măsline, ceea ce oferă cărnii calități specifice.
În jur de 20% din producție este exportată în Franța și Olanda. De asemenea, tot mai mulți purcei iau drumul Spaniei, după cum ne spune Filip van Laere.

BIOSECURITATEA E LA CELE MAI ÎNALTE STANDARDE

Biosecuritatea este una dintre cele mai mari provocări. De aceea, animalele de reproducție de la Kruisem cresc în hale închise, unde nu au acces decât cei patru angajați permanenți ai fermei. Sistemele de curățenie sunt automatizate, la fel ca și cele de administrare a hranei. Aerul care pătrunde în hale trece prin filtrele de viruși tip Hepa 10.
Materialul seminal provine de la vierii proprii, astfel încât să fie evitate posibilitățile de contaminare. Purceii sunt lăsați lângă scroafe în jur de 5 săptămâni. Când ajung la o greutate de aproximativ 7 kg, sunt mutați în complexul de îngrășare.
Inseminarea scroafelor se face în grupuri de câte 80-85 de animale, la intervale diferite. În acest mod, fătările pot fi urmărite mai ușor. La fel, și gestionarea purceilor pe grupe de vârstă este mai simplă.
Dar poate că cel mai deosebit lucru este că nici în fermă, nici în apropierea ei, nu se simte nici un miros specific. „Secretul” îl reprezintă instalațiile de spălare a aerului extras din hale.

ȘI AERUL DIN FERMĂ SE SPALĂ!

După cum se știe, conținutul ridicat de amoniac al aerului provenit din halele de porci este responsabil de mirosul care face acest tip de ferme reperabil de la mare distanță. La Kruisem, însă, mirosul nu există! Aerul din halele cu animale este preluat de instalații specializate, care îl dirijează în instalații unde este trecut prin mai multe perdele de apă. Astfel, amoniacul, ca și alți compuși, sunt dizolvați. Abia apoi aerul curățat este eliberat în atmosferă.
Apa utilizată este colectată într-un iaz din fermă. Acolo, în urma acțiunii unor bacterii, amoniul este transformat în nitriți. În urma procesului tehnologic, apa ajunge să aibă un conținut de azot de 7-8% azot substanță activă, ceea ce o face numai bună să fie folosită ca fertilizant în irigarea terenurilor fermei.

SUTE DE TURIȘTI VIZITEAZĂ ANUAL FERMA DE PORCI

Pentru ca lucrurile să fie complete, pe acoperișurile halelor au fost instalate și panouri fotovoltaice. Rezultatul este că ferma a devenit aproape în totalitate independentă energetic.
Și pentru că sfârșitul încoronează opera, în ultimii doi ani între fermă și autoritatea turistică din regiune a fost încheiat un acord. Crescătoria a devenit și un obiectiv turistic și „ambasador al suinelor Duroc”. Anual, sute de turiști vizitează ferma, spre încântarea copiilor care sunt fascinați de drăgălășenia purceilor!
În concluzie, la Kruisem am avut dovada că putem vorbi de o fermă de suine în care mirosul nu există iar independența energetică este o realitate care poate fi construită. Și, peste toate, că o fermă de porci este, totodată, și un obiectiv turistic atrăgător, fără ca asta să o facă mai puțin productivă. Ba dimpotrivă!

COSTURI MULT REDUSE DATORITĂ APEI BOGATĂ ÎN AZOT

Pe lângă sectorul zootehnic, ferma mai deține și peste 40 ha teren arabil, pe care cultivă porumb, grâu de toamnă, orz, cartofi și lucernă, care sunt utilizate la prepararea furajelor. Cele aproximativ 150-200 tone de apă bogată în azot sunt folosite pentru irigarea acestor culturi, dar și ale altor doi vecini.
Folosirea apei din iaz aduce, după cum spune proprietarul fermei, economii substanțiale, căci sunt necesare cantități mult mai mici de fertilizanți chimici. ”În plus, mai spune el, lipsa mirosului îi face pe vecinii noștri să fie foarte mulțumiți!”

un articol de
ALEXANDRU GRIGORIEV