După creşterea spectaculoasă a calităţii şi cantităţii de lână (mai cu seamă lână fină) din intervalul anilor 1960-1990, s-a ajuns acum ca această materie să fie plătită cu preţuri derizorii…

Preţ în declin continuu
Lâna grosieră se vinde cu 1-2 lei/kg, iar cea semifină cu 2-3 lei/kg, în timp ce lâna fină valorează 3-4 lei/kg, preţuri de valorificare de peste zece ori mai mici comparativ cu perioada anterioară. Acest recul puternic al producţiei indigene de lână a fost cauzat, în primul rând, de scăderea cererii interne de lână ca urmare a declinului industriei textile, finalizat prin închiderea celor mai multe unităţi de procesare a lânii grosiere.

Pe de altă parte, după anul 1990 s-a accentuat tendinţa crescătorilor de ovine români de a elimina oile cu lână fină şi chiar semifină, mai pretenţioase la condiţiile de iernat, în favoarea oilor cu lână grosieră, care au ajuns majoritare (circa 75%) în structura de rasă de ovine a României. În contrast, cererea pentru lână grosieră a scăzut foarte mult, odată cu importul masiv de covoare din fibre sintetice, aduse din vestul Europei, şi pierderea pieţelor din ţările arabe care importau cantităţi mari de covoare din lână grosieră şi chiar lână spălată.

CALITĂŢILE LÂNII
Cu toate acestea, lâna şi bumbacul sunt considerate şi, în prezent, cele mai valoroase fibre textile, datorită unor însuşiri igienice şi mecanice care nu se regăsesc în totalitate la alte fibre textile naturale sau de sinteză.

Ştiaţi că dintre calităţile igienice ale lânii, cele mai cunoscute sunt: conductibilitate termică redusă (termoizolatoare), fiind de 3-4 ori mai călduroasă comparativ cu „sora” ei sintetică melana, higroscopicitate pronunţată, bună izolatoare pentru zgomote puternice şi ultrasunete, permeabilitate pentru razele ultraviolete care asigură igienizarea pielii, electrizare statică redusă (facilitează scurgerea rapidă a electricităţii statice); se aprinde greu (la peste 500 grade C) şi arde încet, lăsând un scrum spongios neaderent la suprafaţa de ardere, senzaţie plăcută la palpare, rezistenţă foarte ridicată la acţiunea razelor solare (de şase ori mai mare comparativ cu mătasea naturală şi de două ori mai mare faţă de melană). (…)
Lâna în stare naturală conţine 10-20% apă (standardul 15-17%) şi 80-90% cheratină, substanţă proteică, având o compoziţie asemănătoare cu scleroproteinele din piele, păr, pene, copite şi coarne, compatibilă cu pielea umană.

SUBVENŢIE SPECIALĂ

În primăvara acestui an, ministrul agriculturii Petre Daea a promis sprijin excepţional pentru oieri, în vederea valorificarii lânii. Subvenţia de 1 leu/kilogramul de lână comercializat a fost aprobată de Guvern. Rămâne de văzut câţi oieri vor beneficia de ajutorul de minimis promis de Daea.