Mai mult, în timpul vizitei lui Petre Daea la standurile de animale, unul dintre fermieri i-a atras atenţia că autorităţile române ar trebui să verifice mult mai atent modul în care cei care deja au cumpărat pământ în ţara noastră îl exploatează, referindu-se la rotaţia culturilor şi la aportul de ”chimicale, astfel încât terenul agricol românesc să fie fertil şi peste 50-100 de ani.
A doua zi, la dezbaterea organizată în cadrul târgului, fermierii aflaţi faţă în faţă cu Petre Daea, cu preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu şi cu alţi oficiali prezenţi la Botoşani, au ridicat – la unison cu preşedintele LAPAR – aceeaşi problemă a vânzării terenurilor. ”Nu este o noutate că (Legea 17 – n.r.) a stat vreun an în Senat, fără a face nimic pentru a-i ajuta pe fermierii autohtoni să nu mai simtă că le fuge pământul de sub picioare. {tim, există tot felul de drafturi, de discuţii, dar punerea la punct a legislaţiei, fără a supăra pe nimeni, în secolul vitezei se poate realiza mai operativ şi chiar este prioritară. Iar LAPAR spune hotărât că această lege trebuie să vizeze bunăstarea şi buna funcţionare a fermelor autohtone. Iar statul român o poate realiza, inclusiv inspirându-se din legile, politicile şi practicile altor state europene, în privinţa circulaţiei terenurilor şi a protejării propriilor fermieri. La Botoşani, este cu adevărat un fenomen în ceea ce priveşte înstrăinarea terenurilor şi ştiu ce spun, nefiind prima dată când pur şi simplu fermierii strigă disperat să se facă ceva pentru ei”, menţiona Laurenţiu Baciu.
Fermierii au cerut autorităţilor să confirme şi dimensiunile (vehiculate neoficial, deocamdată) ale suprafeţelor înstrăinate sau exploatate de către străini, prin arendare, adesea, în cadrul unor societăţi cu capital mixt.
Calitatea deosebită a solurilor din judeţul Botoşani a făcut ca piaţa funciară din zonă să “explodeze”, astfel că fermierii autohtoni cu greu găsesc resursele necesare achiziţionării de terenuri agricole atât de mult dorite şi de investitorii străini, care oferă preţuri neînchipuit de mari.
Vom reveni asupra acestui subiect cu date concrete şi cu unele semnale chiar din partea fermierilor.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/216 (ediţia 15-30 iunie 2018)
