După apelurile oficiale ale unor mari asociaţii de fermieri din România, lansate la sfârşitul lunii martie, după avansarea fenomenului de secetă puternică şi chiar extremă în sudul şi sud-estul ţării şi după o serie de mesaje disperate ale fermierilor, MADR a conceput şi publicat un ”Regulament privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice”. Documentul a apărut în Monitorul oficial la jumătatea lunii aprilie. De atunci, fermierii ale căror culturi au fost afectate de secetă au avut baza legală ca să înştiinţeze autorităţile şi să aştepte despăgubirile cuvenite.

Porumbul, o soluţie salvatoare?

Dumitrel Ştefănescu lucrează în sud-estul judeţului Călăraşi în jur de 300 hectare de cultura mare. Suprafaţa agricolă a fermei sale nu este conectată la sistemul de irigaţii. Culturile sale depind, aşadar, de precipitaţii. Cum în judeţul Călăraşi nu au fost în iarna aceasta ninsori abundente, dar nici în primăvară ploi satisfăcătoare, culturile de toamnă ale fermierului au fost calamitate în mare parte. ”Jumătate din suprafaţa cultivată cu grâu e pierdută. Am smuls câteva plante şi sunt uscate complet, până la rădăcină. Nu şi-ar mai putea reveni, dacă ar mai ploua. Sunt cu ochii pe cer, aştept o ploaie de 50-60 l/mp, ca să îmi salveze cealaltă jumătate”, mi-a declarat fermierul.

El ştie că are posibilitatea să depună înştiinţare la primărie, mai ales că suprafaţa calamitată e de peste 30% din suprafaţa totală, dar nu s-a grăbit să înregistreze documentul respectiv. ”Dacă depuneam imediat înştiinţare când suprafaţa calamitată era de 30%, ce făceam cu suprafaţa care a fost afectată în ultimul timp? Aş fi primit despăgubiri mai mici. Totodată, situaţia din evidenţele instituţiilor (APIA, Fisc) ar fi fost diferită faţă de situaţia din teren. Oricum, voi ara cultura compromisă şi voi semăna porumb, pe care, dacă totul merge bine, îl voi recolta în noiembrie”, a adăugat fermierul.

Dumitrel Ştefănescu, fermier din Călăraşi: „Sunt cu ochii pe cer, aştept o ploaie de 50-60 l/mp, ca să îmi salveze cealaltă jumătate din suprafaţa semănată cu grâu şi încă neafectată total de secetă”

Tehnologia de cultură, aliat în lupta cu seceta

La Răcari, în judeţul Dâmboviţa, fiind o zonă mai înaltă decât în Bărăgan, au fost precipitaţii, dar în cantităţi insuficiente. Fermierul Ion Achim mi-a spus că pe la jumătatea lunii aprilie a căzut o ploaie de 15 l/mp, iar în 30 aprilie o stropeală de 9 l/mp. Cu toate acestea, peste jumătate din suprafaţa cultivată cu grâu, orz şi rapiţă este calamitată. ”Am întors jumătate din rapiţă, vreo 20 de hectare, iar ceea ce a rămas nu arată cum ar trebui”, spune Ion Achim.

Fermierul nu a depus încă înştiinţare la primărie, fiindcă deţine câteva blocuri fizice în curs de digitalizare. ”Dacă ar veni o ploaie de 20-30 l/mp, cred că şi-ar mai reveni şi o parte din culturile de toamnă. (…) Eu voi investi mai mult în tehnologie, ca să mai compensez pe viitor efectele secetei. La noi nu există sistem de irigaţii, deşi judeţul e traversat de râul Dâmboviţa. Un sistem de irigaţii le-ar fi fost util şi legumicultorilor din bazinul legumicol Slobozia Moară – Lunguleţu”, mi-a mai spus fermierul din Răcari.

Ion Achim, fermier din Dâmboviţa: „Prăşitoarele arată bine după ploaie; am fost pe câmp şi plantele de porumb şi de floarea-soarelui erau vesele, parcă râdeau”

Ce a venit mai repede: ploaia sau banii?

Răzvan Dumitru cultivă 50 hectare de teren cu porumb, grâu, rapiţă şi lucernă. A stat cu ochii pe cer toată primăvara, aşteptând o ploaie bună. Din păcate, precipitaţiile s-au tot lăsat aşteptate şi, în consecinţă, grâul cultivat pe o suprafaţă de patru hectare i s-a uscat. ”Dacă totuşi ar mai ploua, nu aş scoate mai mult de 1000 kg/ha”, mi-a spus fermierul. El a depus înştiinţare la primărie, a venit şi comisie de la Brăila, documentele întocmite au fost trimise mai departe. De acum, fermierul aşteaptă despăgubirile, aşa cum a aşteptat ploaia, dar speră ca măcar banii să vină, chiar dacă nu vor fi potop. ”Nu ştiu ce cuantum va fi, deocamdată nu ştim nimic, vom vedea”, spune Răzvan Dumitru.

Răzvan Dumitru, fermier din Brăila:”Dacă totuşi ar mai ploua, nu aş scoate mai mult de 1000 kg/ha la grâu”

O soluţie interesantă, propusă de Cătălin Iordache

Fermierul Cătălin Iordache din localitatea Progresul, judeţul Călăraşi, are calamitate de secetă vreo 158 hectare cultivate cu grâu şi orz. A venit comisia pentru evaluarea pagubelor, a constatat dezastrul, dar fermierul a făcut înştiinţare numai pentru 60-70 ha. ”Suprafaţa aia deja e discuită, dar restul până la 180 ha va rămâne aşa, nu a intrat la evaluare, ca să primesc despăgubiri. Pământul e crăpat din cauza secetei, e foarte tare, distrug utilajele. Apoi, dacă întorc şi suprafaţa aceea şi o cultiv acum cu porumb şi floarea-soarelui, dacă nu plouă, iarăşi cheltui degeaba, vreo 1500-1800 de lei/ha. Aştept să văd ce se întâmplă. Aseară a plouat 3 l/mp. E nimic. Numai dacă plouă 60-70 l/mp întorc culturile calamitate. Dacă nu plouă, le las aşa, poate tot mai scot ceva la recoltat, apoi lucrez pământul şi seamăn rapiţă în toamnă”, mi-a declarat Cătălin. Întrebat despre sistemul de irigaţii, fermierul mi-a spus că ”sunt canale, dar nu este apă pompată. Staţia e la Gurbăneşti, am vorbit cu ANIF, dar situaţia a rămas aceeaşi. Nu beneficiez de apă din sistemul de irigaţii, deşi ar fi fost foarte bună acum”.

Cătălin Iordache, fermier din Călăraşi: „Pământul e crăpat din cauza secetei, e foarte tare, distrug utilajele dacă întorc culturile”

MODIFICĂRI ÎN ORDINUL PENTRU DESPĂGUBIRI

Ordinul comun al ministrului agriculturii şi al ministrului Afacerilor Interne nr. 97/63/2020 prin care li se acordă despăgubiri fermierilor ale căror culturi agricole au fost afectate de secetă, publicat pe 16 aprilie 2020 în Monitorul Oficial, a fost modificat la 1 mai.

Intră pe www.agroinfo.ro şi află care sunt noile condiţii pentru despăgubire!

un articol de

DUMITRU NEDELCU