continuare despre Marele Alb:

• Cum s-a format rasa Marele Alb?
• Descrierea rasei
• Marele Alb – rasă cu o prolificitate şi precocitate ridicate
• Importanţa şi perspectivele de dezvoltare ale porcilor din această rasă
• Performanţele de creştere şi carcasă
• Avantajele şi dezavantajele rasei Marele Alb
• Preţul unui purcel Marele Alb
• Sistemul de creştere şi hrană
• ¤ Studiu de caz: Porcii lui Cristian Mangra consumatori de… muzică populară!
• În România, preţul cărnii de porc va creşte

Cum s-a format rasa Marele Alb?

Rasa de porci Marele Alb s-a creat în Anglia, având la bază varietăţi locale primitive de suine cu urechi lungi. Dintre acestea, un nucleu restrâns a fost supus unor condiţii deosebite de hrănire şi creştere şi în urma aplicării unei riguroase selecţii a rezultat o populaţie mult ameliorată, mai ales în privinţa precocităţii.

La formarea rasei stau porcii locali primitive cu urechi lungi, din care un nucleu restrâns a fost supus unor condiţii deosebite de hrănire si creştere astfel ca după câteva generaţii, în urma aplicării selecţiei a rezultat o populaţie simţitor ameliorate mai ales în privinţa precocităţii.

La această acţiune o contribuţie deosebită a avut crescătorul Joseph Tuley care poate fi considerat părintele acestei rase. Porcinele din acest nucleu ameliorat au fost apoi încrucişate cu porcine primitive de origine asiatică (importate din China), cu porcine din rasele de formaţie veche (rase romane) precum şi cu porcine din rasele Micul Alb şi Essex, care erau deja formate în Anglia.

Din aceste încrucişări multiple şi ca o consecinţă a unei hrăniri abundente, au rezultat porcine de talie mare, robuste de culoare albă cu pete negre. În urma unei selecţii riguroase, petele negre au fost eliminate, astfel încât noul tip cuprindea animale complet albe, robuste, de talie mare, cu precocitate şi prolificitate ridicate. Sub această formă a fost prezentat la o expoziţie zootehnică în anul 1851, dându-i-se numele de York mare, după comitatul în care s-a format.

Acţiunea de ameliorare prin selecţie a fost continuată de John Fischer în vederea consolidării însuşirilor, iar în anul 1868 a fost declarată rasă când i s-a fixat standardul performanţelor şi i s-a dat numele oficial de Large-White după caracteristicile principale de exterior: masa corporală mare şi culoare albă.

La noi rasa Marele Alb a fost importată din Anglia în repetate rânduri încă înainte de anul 1900. Importuri mai masive s-au făcut după anul 1900, când a fost mai bine precizat scopul importului şi anume încrucişarea de absorbţie cu porcinele indigene, în special cu rasa Stocli, în vederea ameliorării acestora.

Descrierea rasei

Porcinele din rasa Marele Alb sunt de talie şi masă corporală mare, robuste, de culoare albă şi au o conformaţie corporală armonioasă. Înălţimea la grebăn este de 75-85 cm, lungimea corpului între 150-160 cm, greutatea de 200-240 kg la exemplarele adulte, dar pot ajunge şi la 400 kg.

Capul este potrivit de mare, larg, cu profilul uşor concav şi cu fruntea largă. Urechile sunt de mărime mijlocie, uşor aplecate înainte şi lateral, având marginile prevăzute cu peri fini. Gâtu-i musculos, relativ scurt şi bine legat de cap şi trunchi.

Trunchiul, de formă aproape cilindrică mai ales la tineret, este lung, larg şi adânc, cu linia superioară dreaptă sau uşor convexă, iar linia inferioară aproape paralelă cu cea superioară. Spata este largă, bine îmbrăcată în muşchi, pieptul larg, iar coastele bine arcuite. Spinarea şi şalele sunt lungi şi largi.

Crupa este, lungă, largă, uşor oblică aproape dreaptă şi musculoasă, iar şuncile sunt bine dezvoltate, cu ţesut musculat abundent. Abdomenul este bine dezvoltat, cilindric şi prezintă pe partea inferioară 12-16 sfârcuri. Membrele sunt puternice având oasele bine dezvoltate cu aplomburi corecte, ceea ce denotă un schelet bine dezvoltat şi puternic.

Părul la rasa Marele Alb este de culoare albă, scurt, neted. La vârful cozii, formează un smoc care este mai pronunţat la exemplarele de rasă pură.

Marele Alb – rasă cu o prolificitate şi precocitate ridicate

La o fătare, se obţin 12 purcei, în medie, cu o greutate medie a purceilor la naştere de 1,2-1,4 kg, fecunditatea scroafelor fiind între 92-95%.

În general, scroafele sunt recunoscute pentru instinctele sale materne ridicate, cât şi pentru producţia optimă de lapte, capacitatea de alăptare, exprimată prin greutatea lotului de purcei la vârsta de 21 zile de 45-55 kg. De la o scroafă se înţarcă circa 10 purcei cu o greutate medie de 7-9 kg, la vârsta de 5 săptămâni.

La 9-10 luni vierii de reproducţie cântăresc 140-150 kg, iar scrofţele 130-142 kg.

Vârsta atingerii masei corporale de 100 kg (precocitatea) este de 180-190 de zile, sporul mediu zilnic de 650-700 g, consumul specific de hrană este de 3,9-4,0 UN/kg.

De asemenea, grosimea stratului de slănină la a 6-7-a vertebră toracală este de 30-32 mm, suprafaţa „ochiului de muşchi” de 32 cmp, lungimea carcasei – 93 cm, iar masa jambonului fiind de 10 kg.

Tineretul de prăsilă atinge dezvoltarea corporală corespunzătoare introducerii la reproducţie (aproximativ 110-120 kg) la vârsta de 7-8 luni, grosimea medie a stratului de slănină dorsal fiind de 2 cm.

Precocitatea bună este reflectată şi de dinamica creşterii tineretului care înregistrează la vârsta de 2 luni greutatea de 16-18 kg; la 4 luni 40-45 kg; la 6 luni 100-110 kg, iar la 7-8 luni 110-130 kg.

Randamentul de sacrificare este bun, de 75-76%.

Importanţă şi perspective de dezvoltare

Datorită însuşirilor sale bune, rasa de porcine Marele Alb este larg răspândită în toate regiunile de la noi din ţară, fiind crescută atât în rasă pură cât şi sub formă de metişi cu alte rase.
În creşterea intensiv-industrială Marele Alb se utilizează împreună cu rasa Landrace la obţinerea scrofiţelor hibride F1.

Productivitate

Performanţele productive ale rasei Marele Alb sunt prezentate în tabelele 1 şi 2.

Tabelul 1 – Performanţele reproducţiei

Tabelul 2 – Performanţe de creştere şi carcasă

Avantajele şi dezavantajele rasei

Îndeosebi, câştigurile suinelor Marele Alb constau în:

• randamentul excelent al produselor din carne de porc;
• dieta fără pretenţii, animalele fiind omnivore;
• maturitatea care apare destul de rapid;
• caracteristicile gustative excelente ale cărnii; 
• productivitatea ridicată.

Dezavantajele nu sunt atât de importante, însă trebuie evidenţiate. Mai întâi, conţinutul ridicat de grăsimi; în lipsa de mişcare animalele sunt predispuse la obezitate. Dieta lor trebuie să fie echilibrată; obezitatea apare dacă porcii mănâncă alimente bogate în cereale;

Animalele din rasa Marele Alb sunt sensibile la acţiunea îndelungată a razelor solare şi la frig, datorită părului rar şi lipsei pigmenţilor din piele şi păr.

Preţul unui purcel Marele Alb

Pe piaţa liberă din România, un vier de reproducţie din rasa de carne Marele Alb poate ajunge până la 1.300 lei, în timp ce purceii la peste 300 lei bucata.

De, asemenea, un exemplar la 70-75 kg se vinde şi cu 900 lei.

Sistemul de creştere şi hrană

Rasa Marele Alb se caracterizează printr-o capacitate ridicată de aclimatizare şi de acomodare la diferite sisteme de creştere şi tipuri de furajare. Se creşte cu rezultate foarte bune, atât în sistemul gospodăresc, cât şi în sistemul intensiv-industrial, valorificând bine atât furajele concentrate cât şi nutreţurile verzi, suculente etc.

Rasa nu este pretenţioasă la mâncare. Raţia zilnică ar trebui să fie compusă din plante furajere, leguminoase, frunze de varză, fructe, legume: morcovi, sfeclă, nap, ştir, iar pentru refacerea  echilibrul mineral, porcii trebuie hrăniţi cu lactate (zer), făină de oase de peşte, sare.

Important! Apa de băut trebuie schimbată cel puţin o dată pe zi, adăpătoarele să fie curate, aşternutul curat, iar spaţiile de cazare trebuie să fie spaţioase şi confortabile, bine aerisite şi călduroase pe timp de iarnă.

Porcii lui Cristian Mangra consumatori de… muzică populară!

Cristian Mangra este unul dintre crescătorii de porci renumiţi din judeţul Bihor. Are o microfermă situată în apropiere de Oradea de aproape două decenii. „Am început din anul 2009 cu două scrofiţe gestante din rasa Pietrain aduse din Ungaria, de la ferma Babolna, care au fătat vreo 15 purceluşi”, îşi aminteşte de începuturi fermierul. „Am în îngrijire şi exploatare exemplare din Marele Alb. În combinaţie cu rasele de carne Duroc sau Pietrain rezultă produşi care lăsaţi la îngrăşare dezvoltă un ritm foarte bun de creştere. În afară de faptul că sunt mame bune, marele atu al scroafelor este prolificitatea; de curând am înţărcat 15 „sugari”. În fermă nu am avut probleme cu osteoporoza sau cu boala endemelor; dacă le dai mâncare ca lumea, animalele nu se îmbolnăvesc! Eu hrănesc de două ori pe zi efectivele de suine cu furaje echilibrate în minerale şi vitamine, ce au în compoziţie fulgi de porumb, uleiuri vegetale, făină de cereale, furaje concentrate sau premixuri complexe”, ne-a declarat Cristian Mangra.

Reţetele de furajare sunt stabilite de specialiştii de la ferma maghiară de la care s-au importat genetica şi furajele.

Marele Alb se caută în România

„Rasa Marele Alb are piaţă în România pentru că am avut complexe de creştere şi îngrăşare a porcinelor care au dispărut. Până acum am dat scrofiţele la 150 euro bucata, un preţ acceptabil faţă de rasa Pietrain, cea mai bine vândută în ţară  pentru care se cere 300-400 euro la vânzare. În perioada următoare vreau să mai aduc vreo 10 exemplare la 20-30 kg fiecare pentru împerechere cu alte rase”, a precizat crescătorul bihorean.

Investiţii de circa 35.000 lei

Exploataţia lui Cristian Mangra este afară în câmp, nu în gospodărie. A îngrădit terenul şi a ridicat adăpsturile. Grajdul cel mare l-a finalizat în 2017. Investiţia întreagă l-a ajuns la peste 35 mii lei. Însă la primăvară şi-ar mai dori să construiască o maternitate pentru cinci scroafe.

Are o suprafaţă mică de teren donat de părinţi pe care cultivă cereale. Costurile lunare, îndeosebi cu furajele, se ridică undeva la 100 de euro. „Cumpăr şroturi de soia, de floarea-soarelui şi orz, cam 3 tone, pentru că la noi în zonă nu se cultivă. Kilogramul ajunsese şi la 1 leu, dar acum a scăzut la 80 de bani” a explicat crescătorul de porci de rasă.  

Cristian Mangra lucrează singur, nu-i mai trebuie îngrijitori. „Am avut pe cineva şi după ce le-a hrănit cu soia, mi-au murit două scrofiţe – cele mai frumoase exemplare. Aşa că nu-mi mai trebui om la curte, dacă nu sunt eu, nu mănâncă animalele că nu păţesc nimic! E foarte indicat ca o dată pe săptămână (sâmbăta sau duminica) să nu primească mâncare dimineaţa, ci vreo 3-5 cărbuni de grătar pentru curăţirea intestinelor”, a susţinut bihoreanul.

Animale consumatoare de… muzică populară!

În septembrie, de ziua lui Cristian Mangra, prietenii i-au adus în dar 10 purceluşi din rasa Duroc; a mai rămas cu şapte pentru că din neatenţie scroafele (în greutate de 350-400 kg) s-au culcat pe ei şi i-au strivit. Noroc cu cuştile de fătare că pierderile ar fi fost mult mai mari! 

În judeţul Bihor s-au înregistrat mai multe focare de Pestă Porcină Africană, dar care nu s-au întins până apropiere de Oradea. Microferma este bine izolată, curată, lipsită de rozătoare – vectori de transmitere ai unor boli.

Cristian Mangra este artist liber profesionist, un interpret de muzică populară apreciat de fani. L-am întrebat cum se armonizeză cele două… hobby-uri. Mi-a răspuns râzând că „are animale atât de frumoase pentru că le… cântă cât e ziua de lungă! Şi asta le relaxează!”

În România, preţul cărnii de porc va creşte

Preţul cărnii de porc din România creşte, în principal, din cauza Pestei Porcine Africane care a lovit îndeosebi statele asiatice, cele mai mari consumatoare şi producătoare de porc din lume.

Un raport al CE arată că producţia de carne de porc a Chinei va scădea la finele lui 2020 cu 35%, faţă de 2018, ceea ce va însemna o dublare a necesarului de carne de import. Şi cum producţia europeană este în uşor declin, cererea de carne din Asia nu va putea fi acoperit din importuri. Analiştii preconizează că va fi un deficit pe piaţă şi o presiune pe preţ.
„Preţurile la carnea de porc au crescut deja în 2019, urmare a cererii din China şi vor continua pe acelaşi trend în anul în curs. Preţurile la carnea de porc vor rămâne ridicate până ce producţia din China îşi va reveni, după care ar putea scădea brusc, depinzând şi de modul în care vor creşte cantităţile în state, precum SUA, Brazilia şi Canada”, precizează sursa citată.

Producţia din China ar putea să îşi revină de abia în 2021, dacă boala este ţinută în frâu şi stopată până în 2025.
Urmare a scumpirilor cărnii de porc, se constată deja o scădere a consumului în statele UE. Comisia Europeană estimează un consum de 30 de kilograme pe cap de locuitor, faţă de 32 de kilograme în perioada 2015-2018.
Într-un raport publicat de Comisia Europeană, exporturile anuale de carne de porc din UE ar putea ajunge la un nivel maxim de peste 4 milioane tone în jurul anului 2022, comparativ cu exporturi în valoare de aproximativ 2,7 milioane tone în 2018.

Bibliografie:

https://www.revista-ferma.ro/

Dr. IOAN HUŢU  – REPRODUCEREA INTENSIVĂ LA SCROAFE, Timişoara, 2005

http://www.vieri.ro/Rase-Porci-Vieri.php