„Curtea Brăneană” este brand în judeţul Braşov. Membrii familiei Enescu, crescători de animale de câteva generaţii, îşi împart munca foarte clar: Vlad Enescu, de profesie medic veterinar, se ocupă de ferma de vaci de lapte; soţia sa, Eveline, este responsabilă de procesarea şi vânzarea produselor din fermă; mama, Liliana Enescu, are în grijă cele două pensiuni agroturistice, iar tatăl, Ştefan Enescu, se ocupă de creşterea oilor.
De la stânga la dreapta: Ştefan Enescu, Liliana Enescu, Vlad Enescu și Eveline Enescu
„Ferma a făcut pensiunile, dar au fost şi momente când pensiunile au ținut ferma”, recunoaşte Vlad Enescu.
Lipsa oamenilor care să lucreze în fermă i se pare cel mai greu lucru de când face zootehnie: „Dacă nu reuşeam să modernizăm ferma, probabil mai ţineam doar câteva animale sau treceam pe vaci de carne, pentru că nu găseam oameni. Aveam zilieri care veneau şi plecau şi munceam noi, familia, foarte mult în fermă. Familia noastră are o tradiţie şi este cunoscută în zonă pentru brânza de burduf pe care o facem, deci nu aş fi vrut să renunţăm de tot la creşterea animalelor.
Acum nu mai e greu, că ne-am automatizat. Ştiu exact, la orice oră, cât lapte a dat fiecare vacă, dacă laptele e conform. Văd, pe telefon, tot se întâmplă în fermă, chiar dacă nu sunt acolo.”
UN PROIECT INTEGRAT: fermă, procesare şi vânzare
În 2013, a avut primul proiect cu fonduri europene pentru modernizarea fermei, de cca. 160.000 euro, de care a cumpărat utilaje agricole. Apoi, din 2015, trei ani la rând, a depus un proiect mult mai mare de modernizare a fermei, pe măsura 4.1 din PNDR, care a fost aprobat abia în 2018 şi este încă în implementare.
Proiectul de 2,165 milioane euro, din care partea nerambursabilă a fost de 365.000 euro, include un nou adăpost pentru 70 de vaci de lapte, echipat complet cu roboţi DeLaval pentru muls, pentru furajare, pentru gestionarea dejecţiilor, fabrică de procesare a laptelui, depozit de cereale, fânar, cântar, platforme asfaltate, precum şi achiziţie de utilaje. Tot prin proiect va cumpăra și o rulotă, care va servi drept magazin mobil pentru vânzarea produselor lactate procesate în fermă.
Mai mult lapte cu mai puţină muncă
„Am trecut de la un grajd vechi, în care noi făceam totul, manual, la un grajd cu tehnologie foarte modernă, în care roboții fac tot”, spune Vlad Enescu.
Robotul de muls Delaval VMS (Voluntary Milking System – Sistem de muls voluntar) V300 a fost pus în funcţiune în urmă cu o lună. Până să modernizeze ferma, aveau, în total, 40 de vaci. Doi oameni mulgeau de două ori pe zi, cu aparat de muls electric, iar mulsul dura, în total, şase ore pe zi.
Acum au 45 de vaci care sunt mulse de 2,5 ori pe zi, cu robotul DeLaval, fără să fie nevoie de oameni care să facă această muncă. „Producţia de lapte a crescut clar”, afirmă Vlad Enescu.
A studiat mai multe oferte de roboţi de muls, dar l-a convins DeLaval pentru o caracteristică unică: braţul robotului de muls ataşează manşoanele mult mai bine pe uger, chiar dacă ugerul vacii nu este perfect.
DeLaval InSight detectează şi memorează forma ugerului şi a mameloanelor fiecărei vaci la fiecare muls, rezultând o rată de ataşare de 99,8%, chiar şi pe un uger deformat. Cu DeLaval PureFlow, fiecare mamelon nu este doar curăţat individual, ci şi stimulat, pentru a îmbunătăţi colectarea laptelui şi productivitatea
„Braţul robotului DeLaval are o cameră 3D foarte performantă, care cartografiază poziţia ugerului asfel încât nu este nevoie ca învăţarea poziţiei să se facă manual la primul muls. Orice modificare apare la uger, braţul de muls se adaptaează automat şi se poate ataşa la un uger deformat sau cu mameloane înclinate, precum şi la diferite înălţimi ale animalului”, explică Cosmin Batis, director vânzări DeLaval România.
Robotul de muls înregistrează cantitatea de lapte pe fiecare sfert al ugerului, face analiza laptelui şi în funcţie de aceasta, laptele este direcţionat în tancul de răcire sau în bidoane separate, dacă vaca are mamită sau dacă este sânge în lapte, ori la canal, dacă laptele are antibiotic şi nu poate fi folosit. Există şi un bidon separat pentru colostru. Orice problemă este transmisă automat pe telefonul mobil.
Caracteristici cheie ale robotului de muls DeLaval VMS V300
- DeLaval InSight îmbină cele mai sofisticate sisteme de camere video, hardware şi software create vreodată pentru o staţie de muls, pentru ca ataşarea manşoanelor de muls, mulsul efectiv, pulverizarea şi curăţarea sferturilor de uger să fie efectuate mult mai rapid, mai precis şi mai eficient. DeLaval InSight detectează şi memorează forma ugerului şi a mameloanelor fiecărei vaci la fiecare muls, astfel că orice vacă va fi mulsă eficient chiar de la prima mulsoare în sistemul robotizat.
- DeLaval PureFlow nu doar curăţă mameloanele, ci le şi pregăteşte pentru muls. Fiecare mamelon este curăţat individual şi, totodată, stimulat, pentru a îmbunătăţi colectarea laptelui şi productivitatea. Sistemul permite separarea primelor jeturi de lapte într-un recipient, printr-o linie separată, şi setări complet reglabile, inclusiv posibilitatea de a adăuga detergent pentru curăţarea mai bună a mameloanelor înainte de muls.
- Aplicaţia DeLaval InControl simplifică monitorizarea şi controlul robotului de muls DeLaval VMS V300, oferind rapoarte vizuale simple, analize şi informaţii esenţiale pentru a vă ajuta să luaţi decizii mai bune.
- Accesând aplicaţia de pe ecranul tactil al robotului de muls sau de la distanţă, de pe un telefon mobil sau tabletă, puteţi să vedeţi, în orice moment, toată activitatea robotului de muls şi datele individuale ale vacilor, să controlaţi funcţionarea sistemului, să urmăriţi operaţiile zilnice din fermă sau să transmiteţi informaţii personalului din fermă.
Click si vezi cum arata un ciclu de muls cu robotul DeLaval VMS V300
FURAJARE O SINGURĂ DATĂ PE ZI
Robotul DeLaval Opti Duo împinge şi remixează mâncarea pe frontul de furajare. Este ghidat pe linie electromagnetică din podea. Are patru trasee şi, în funcţie de semnalul primit de la senzori, se apropie sau se depărtează de furaj. La fiecare dintre cele şase treceri zilnice, împinge furajul către animale şi îl amestecă.
DeLaval OptiDuo nu doar împinge, ci şi remixează mâncarea pe frontul de furajare!
„Cel mai mare avantaj este că ne scuteşte să facem furajarea de două ori pe zi pe perioada verii, când, din cauza căldurii, furajul oxidează şi animalul are tendinţa să mănânce mai puţin”, spune Vlad Enescu.
Vezi care sunt cele 8 mari avantaje ale robotului de împins și remixat furaje – DeLaval OptiDuo™
MAI PUŢINE PROBLEME PENTRU VIŢEI
„Până acum, hrăneam viţeii cu găleata sau îi lăsam să sugă la vacă. Nu era foarte bine şi era mai greu, dacă nu încălzeai apa exact cât trebuie mai apăreau probleme, mai făceau diaree”, mai spune fermierul.
Robotul de alăptat viţei DeLaval CF500 S poate hrăni viţeii atât cu lapte de la vacă, cât şi cu înlocuitor de lapte (lapte praf). Este dimensionat pentru 50 de viţei şi este prevăzut cu tanc de stocare pentru lapte, sistem de preîncălzire a laptelui, sistem de identificare şi sistem de spălare.
Raţia şi concentraţia de lapte praf pot fi stabilite din telecomandă sau din aplicaţia de pe telefon. Robotul de alăptat administrează laptele la temperatura corectă, omogenitatea preparatului final este ridicată şi fiecare viţel primeşte raţia în funcţie de specificaţiile fermierului, diferit pentru viţeii de reproducţie şi cei de îngrăşat. Fermierul poate monitoriza cât lapte a consumat fiecare viţel, precum şi câţiva parametri referitori la starea de sănătate a animalului.
De la furcă şi lopată, la managementul complet al gunoiului de grajd
„În grajdul vechi, făceam curăţenie manual, cu furca, lopata şi roaba, ca majoritatea fermelor din România. Încărcam gunoiul în remorcă şi îl duceam pe o platformă temporară în câmp. Pentru mai puţine vaci, care erau pe stabulaţie legată, aveam doi oameni care făceau curat câte două ore pe zi”, spune Vlad Enescu.
În prezent, plugurile de dejecţii cu sistem hidraulic funcţionează pe două căi de raclare care împing gunoiul spre un canal de colectare prevăzut cu un al treilea plug hidraulic cu racleţi batanţi ce duce, la rândul lui, spre o groapă de colectare. În groapa de colectare există o pompă cu trei funcţii: mixare, împingere şi tocare. De aici, dejecţiile pleacă spre două bazine de colectare, de 286 mc fiecare, calculate pentru a putea ţine dejecţiile şase luni pentru stocare şi maturare, aşa cum cere legislaţia.
Tot sistemul de management al dejecţiilor este conectat la un calculator central, care controlează nivelul de noxe şi de umiditate. Când senzorii detectează un nivel prea mare de noxe, plugurile pornesc automat pentru eliminarea dejecţiilor şi se deschid cortinele pentru a aerisi adăpostul.
Cortinele sunt legate la sistemul de control al adăpostului DeLaval BSC, prevăzut cu staţie meteo şi senzori. În funcţie de temperatură şi de viteza vântului, cortinele se ridică sau se lasă automat, ca să menţină tempratura optimă în adăpost şi să nu se creeze curent pe spatele animalelor.
Răcire inteligentă a laptelui
Tancul de răcire a laptelui DeLaval, cu o capacitate de 2.500 de litri, comunică direct cu robotul de muls şi este prevăzut cu sistem automat de spălare, sistem de control al debitului şi de autoreglare a puterii de răcire, în funcţie de cantitatea de lapte care intră în tanc, ceea ce generează economii importante de energie.
Printr-un sistem de conducte, laptele este transferat din tanc direct în fabrica de procesare din fermă. În fabrică pot fi procesaţi în jur de 2.500 litri de lapte pe zi.
Amortizarea sistemului automatizat de muls este calculată la cinci ani, iar durata de viaţă la minimum 10 ani. „Prin procesare, se dublează preţul laptelui, deci investiţia e recuperată mai rapid”, susţine Vlad Enescu.
Cum va arăta zootehnia în viitor şi ce şanse au fermele de familie?
„Vor fi tot mai puţine ferme şi vor fi automatizate, altfel nu vor rezista. La noi în zonă, erau foarte multe gospodării cu 3-5 vaci, dar în ultimii doi, trei ani s-a înjumătăţit numărul de animale. Pentru o fermă medie, cu 30 -50 de vaci, dacă nu e cineva din familie care să se ocupe şi să aibă habar, nu are cum să fie sustenabilă. Dacă anagajezi şi şef de fermă şi tractorist, nu ai cum să fii rentabil. Salariul pentru un om care lucrează în fermă e 3.000 de lei. Acum trebuie să îi dăm mai mulţi bani, ca să ştie şi tehnologie”, spune Vlad Enescu.
PRODUSE TRADIŢIONALE ATESTATE „CURTEA BRĂNEANĂ”
Din ferma „Curtea Brăneană” ies produse tradiţionale, atestate de MADR din 2015: brânză de burduf – în coajă de brad, în burduf sau la sac de rafie de 20 de kilograme, telemea de oaie şi de vacă, caş afumat, dospit, urdă – dulce, sărată şi cu mărar, şi caşacaval. Pe lângă produsele din lapte, mai fac şi cârnaţi de vită şi oaie, pastramă de oaie şi slănină de porc.
Îşi vând produsele pe internet, prin pagina de Facebook sau prin colaborare cu site-uri de produse tradiţionale, printr-un magazin de produse tradiţionale situat la intrarea spre Castelul Bran, şi mai vând şi restaurantelor şi pensiunilor din zonă, precum şi în pensiunile proprii.
Sunteți interesat de roboții DeLaval?
Îl puteți contacta pe Ing. Cosmin Batis, Cosmin Batis, director vânzări DeLaval România – Nr. Telefon +40 744 341 112
