Politica Agricolă Comună plasează fermierul în centrul tuturor activităţilor sale. Pornind de la această premiză, serviciul ştiinţific intern al Comisiei Europene – Joint Research Centre (JRC) – şi-a propus să identifice viitoare profiluri de fermieri și modul în care aceştia s-ar putea adapta la noile realităţi.

Tot mai atenți la ce consumăm

Luând în considerare tendinţele actuale, cercetătorii implicaţi în acest studiu au ajuns la concluzia că cei mai mulţi dintre consumatori vor deveni mai atenţi la modul în care sunt produse alimentele lor, în timp ce schimbările climatice şi degradarea mediului vor face mai dificilă producerea hranei. Pe de altă parte, fermierii nu se vor putea baza doar pe metodele din trecut pentru a avea succes în viitor.

Ei sunt partea activă a soluţiei

Diversitatea profilurilor de fermieri şi abordările emergente ar putea efecta profund viitorul peisaj al agriculturii, perturbând posibil modelele de afaceri stabilite, susţin analiştii.
Studiul identifică domeniile de interes pentru protejarea agriculturii şi a securităţii alimentare în viitor. Astfel, se aşteaptă politici coerente pentru un sistem alimentar mai divers, cu abordări divergente în ceea ce priveşte protecţia mediului, dar şi noi forme de comunicare şi legături cu cetăţenii şi consumatorii.

Totodată, previziunile vorbesc şi despre gestionarea unor reţele mai diverse şi mai volatile de către agricultori, reconsiderarea identităţii tradiţionale a fermierilor şi schimbarea interdependenţelor dintre aceştia şi zonele rurale, ceea ce ar trebui să permită rezilienţa (rezistența) fermierilor la viitoarele transformări.
Studiul se aşteaptă ca fermierii, şi agricultura în general, să contribuie activ la tranziţia către durabilitate până în 2040, respectând aşteptările societăţii şi fiind o parte activă a soluţiei.

12 profiluri

Analiza de previziune a reunit fermierii şi părţile interesate din industria agroalimentară, mediul academic, societatea civilă şi guvern pentru a explora 14 megatendinţe şi impactul lor potenţial asupra agriculturii. Grupul a analizat posibile scenarii viitoare şi a creat 12 profiluri ale tipurilor de fermieri care ar putea lucra într-un sector agricol din ce în ce mai diversificat până în 2040.

• Profilurile de fermier „adaptiv”, „corporativ”, „intensiv” şi „patrimonial” dezvoltate în studiu iau multe dintre caracteristicile bine stabilite ale agriculturii europene şi le proiectează evoluţia cu schimbările tehnologice şi socio-economice aşteptate să vină. Aceste schimbări includ digitalizarea şi noile biotehnologii, precum şi evoluţia pieţelor agricole, a modelelor de consum şi a inegalităţilor economice.
• Profilurile „mediu controlat” şi „bazat pe celule” privesc tehnologiile emergente şi potenţial perturbatoare pentru producţia alimentară şi cele conexe acesteia.
• Profilurile „îngrijire socială”, „regenerativ” şi „urban” explorează tendinţele sociale în profunzime. Aceste tendinţe includ urbanizarea, sănătatea şi bunăstarea, construirea comunităţii şi redefinirea relaţiei noastre cu natura.
• Profilurile „stil de viaţă”, „hobby serios” şi „aprovizionare comunitară” converg în jurul tendinţelor socio-culturale. Acestea se referă în special la natura schimbătoare a muncii, „revenirea la ţară” şi alimentaţia lentă, cunoştinţele şi reţelele de guvernanţă informală.

Noi opţiuni de afaceri

Opţiunile viitoare privind disponibilitatea terenurilor nu sunt discutate direct în raport. Cu toate acestea, autorii recunosc că noile opţiuni de afaceri adoptate de fermieri vor dicta modul în care produc alimente. Aceasta ar putea include obţinerea de finanţare directă de la consumatorii cărora li se adresează. În mod semnificativ, raportul recunoaşte faptul că agricultorii care se angajează în viitoarele modele de producţie care maximizează producţia de alimente vor trebui să se extindă, să devină mai eficienţi şi să interacţioneze mai regulat cu instituţiile financiare corporative.

În realitate… se poate?

Studiul JRC a confirmat că datoriile existente împiedică un număr semnificativ de fermieri din întreaga UE să privească spre viitor cu orice grad de încredere. În plus, astfel de circumstanţe îi vor angaja pe aceşti fermieri să continue cu practicile de management existente, mai degrabă decât să profite de oportunitatea pe care ar putea să o prezinte noile modele de afaceri.

NOII FERMIERI INTELIGENŢI
Noile tehnologii digitale din agricultură ar putea crea locuri de muncă mai atractive pentru tineri la sat, prevenind într-o oarecare măsură migraţia acestora spre oraşe, cu atât mai mult cu cât fermierii vor trebui să aibă tot mai multe cunoştinţe şi abilităţi ce combină agronomia cu biologia şi tehnologia informaţiei. ONU estimează că în 2050 doar o treime din populaţia planetei va mai locui la sat. Click AICI și vezi în ce măsură agricultura digitală ar putea preveni depopularea şi îmbătrânirea zonei rurale!

un articol de
LIVIU GORDEA